Atât în cazul unei alergii, cât și în cazul unei intoleranțe alimentare, simptomele se pot manifesta la nivelul tractului gastrointestinal din cauza unei reacții a organismului la anumite ingrediente din alimente. Cu toate acestea, o intoleranță alimentară nu este o alergie „reală”, deoarece mecanismul de producere nu implică o reacție imunologică. Intoleranțele alimentare sunt mult mai frecvente decât alergiile alimentare. Cele mai frecvente intoleranțe sunt intoleranța la lactoză și intoleranța la fructoză. Cu toate acestea, sunt posibile și simptome foarte asemănătoare cu cele ale unei alergii și, prin urmare, sunt denumite simptome pseudoalergice. Acestea sunt foarte asemănătoare cu o alergie, dar apar fără o reacție imunologică. De aici și termenul „pseudo”. În cazul unei alergii, organismul reacționează la anumite proteine alimentare printr-o reacție imunologică, prin formarea de anticorpi IgE.
În cazul intoleranței alimentare:
- simptomele sunt de obicei limitate la tractul digestiv. Reacțiile care pun viața în pericol, cum ar fi stopul circulator sau șocul anafilactic, sunt absente;
- sunt posibile reacții pseudoalergice, dar nu la fel de severe ca în cazul unei alergii „reale”;
- anumite enzime sau proteine de transport din organism nu sunt prezente în cantități suficiente sau prezintă anumite deficiențe. Aceasta înseamnă că alimentele nu pot fi digerate corespunzător sau organismul reacționează la anumite substanțe care sunt produse în timpul procesării sau maturării alimentelor;
- intensitatea simptomelor depinde de obicei de cantitatea de alimente ingerate – simptomele sunt cu atât mai intense cu cât ingestia alimentului cauzator e mai crescută;
- simptomatologia este similară de fiecare dată când persoana afectată ingerează alimentul în cauză.
În cazul unei alergii alimentare:
- sistemul imunitar generează imunoglobuline din clasa IgE împotriva componentelor alimentare (proteine);
- există riscul de a dezvolta reacții acute care pot pune viața în pericol, cum ar fi stop circulator, dificultăți severe de respirație sau șoc anafilactic;
- chiar și o cantitate infimă de alergen poate provoca apariția simptomelor;
- tipul de simptome poate varia de la o expunere la alta, dar adesea sunt asociate cu urticarie.
Ce tipuri de intoleranțe alimentare pot fi întâlnite și ce simptome pot provoca?
Cele mai frecvente intoleranțe alimentare sunt:
- intoleranța la lactoză;
- intoleranța la fructoză;
- intoleranța la histamină.
Intoleranțele alimentare se manifestă de obicei la nivelul tractului digestiv. Simptomele tipice includ: dureri abdominale, flatulență și/sau diaree. Totuși, sunt posibile și alte simptome pseudoalergice, cum ar fi:
- dificultăți de respirație;
- urticarie și alte erupții cutanate;
- înroșirea bruscă a pielii de pe față sau gât, „flush";
- cefalee (durere de cap) pulsatilă;
- palpitații.
Cum se stabilește diagnosticul: alergie sau intoleranță alimentară
Dacă prezentați simptome similare celor anterior menționate după consumul anumitor alimente, este recomandabil să țineți un jurnal alimentar în care să documentați și simptomele înainte de prezentarea la medic. Aceste informații îi oferă medicului indicii importante și posibilitatea întocmirii unui istoric medical, inclusiv identificarea unor posibili factori declanșatori care permit stabilirea unui diagnostic prezumtiv de intoleranță sau alergie pe baza simptomelor descrise.
Investigarea intoleranțelor alimentare se face diferit de cea a alergiilor alimentare. În situații incerte, se poate efectua un test alergologic pentru a exclude o alergie alimentară. În cazul în care se suspectează o intoleranță alimentară, se efectuează teste specifice în funcție de intoleranța suspectată. Cu toate acestea, deoarece sistemul imunitar nu este implicat în reacțiile apărute în intoleranțe, rezultatul testelor clasice de alergie alimentară rămâne negativ.
Dezvoltarea anticorpilor IgG constituie o reacție naturală a organismului la contactul cu anumite alimente și nu permit formularea niciunei concluzii cu privire la intoleranțe sau alergii. De aceea, testele alimentare pentru identificarea anticorpilor de tipul IgG specifici pentru anumite alimente frecvent recomandate (campanii de promovare, forumuri etc.) nu oferă informații fiabile privind potențialele intoleranțe sau alergii. Prin urmare, astfel de teste nu pot servi la clarificarea afecțiunilor legate de alimente.
Cum se tratează intoleranța alimentară?
În cazul intoleranțelor alimentare, se stabilesc de obicei limitele individuale de toleranță ale celor afectați. Acest lucru se poate face printr-un plan în trei etape. În primul rând, aportul de lactoză sau fructoză, de exemplu, este restricționat semnificativ. Apoi, alimentele vizate sunt reintroduse treptat și se determină cantitatea la care apar simptomele întrucât adesea cantitățile mici din aceste alimentele sunt bine tolerate.
Abia după stabilirea acestor cantități se recurge la o modificare a regimului alimentar. În acest fel, persoanele afectate pot avea o dietă cu restricții minime și, de obicei, fără simptome.
Există studii privind beneficiile aduse de suplimentarea anumitor enzime, cum ar fi diaminoxidaza, pentru a sprijini descompunerea histaminei în intoleranța la histamină sau a lactazei pentru a descompune lactoza în intoleranța la lactoză, dar eficiența acestora nu este întotdeauna satisfăcătoare. Antihistaminicele prezintă beneficii în cazul simptomelor acute după expunerea la alimente cu conținut crescut de histamină sau în intoxicația cu pește (scombroidoză).
Cum se tratează alergia alimentară?
Alimentul identificat ca alergen trebuie evitat în prima etapă. În cazul anumitor alimente, toleranța față de acestea se poate dezvolta odată cu avansarea în vârstă (în cazul copiilor) sau se poate induce în cadrul unui tratament de desensibilizare realizat sub coordonarea unui medic alergolog.
Dacă aveți simptome care au legătură cu anumite alimente, pentru clarificări vă puteți adresa unui medic specialist cu specializare în Alergologie.
Pentru programarea unei consultații, aveți la dispoziție numărul de telefon 0232 920, Call Center Arcadia.
Bibliografie
Middleton's Allergy – Principles and Practice, 9th Edition – 2019; Editors: A. Wesley Burks, Robyn E. O'Hehir, David H. Broide, Stephen T. Holgate, Leonard B. Bacharier, Gurjit K. Khurana Hershey, R. Stokes Peebles.
Santos AF. et al. EAACI guidelines on the diagnosis of IgE-mediated food allergy. Allergy. 2023 Dec;78(12):3057-3076.
Santos AF. et al. EAACI guidelines on the management of IgE-mediated food allergy. Allergy. 2024 Oct 30.
Muraro A. et al.; European Academy of Allergy and Clinical Immunology, Food Allergy, Anaphylaxis Guidelines Group. EAACI guidelines: Anaphylaxis (2021 update). Allergy. 2022 Feb;77(2):357-377.
Reinhart Jarisch. Histamine Intolerance. Springer-Verlag Berlin Heidelberg 2015.
