România, așa cum știm cu toții, deține un trist record între țările Uniunii Europene în ceea ce privește mortalitatea prin boli cardiovasculare. La aceasta contribuie, pe de o parte, incidența mult mai mare a infarctului de miocard (regiunea de nord-vest fiind a doua din Europa), dar și accesul limitat la metodele de tratament (a doua țară cu cel mai mic număr de angioplastii și operații pe cord deschis). Mai mult decât atât, tendința ultimilor ani este de agravare a acestor cifre. În aceste condiții, consider că soluția rapid disponibilă este doar o campanie de conștientizare a populației despre riscurile la care se supun ignorând factorii care conduc la boală.
Dacă este să ne referim la evoluția incidenței factorilor de risc cardiovascular, datele sunt divergente. Sunt domenii deficitare, dar și domenii în care în ultimii ani s-au făcut reale progrese.
În ceea ce privește obezitatea, nu este nevoie de cifre pentru a vedea în ce măsură populația actuală este mult mai «grea» decât generațiile precedente. Soluții există, inclusiv tratamente medicamentoase și intervenții chirurgicale, dar deocamdată suntem în faza de implementare a lor.
Diabetul zaharat este, de asemenea, în creștere, în strânsă legătură cu obezitatea, dar și cu faptul că nu avem momentan un tratament care să ducă la dispariția afecțiunii.
Același lucru îl putem spune și despre hipertensiunea arterială. Deși numărul de pacienți este în creștere, în țările avansate procentul de pacienți controlați terapeutic este tot mai mare în ultimii ani. Problema o reprezintă țările sărace, unde nu se constată și nu se preconizează îmbunătățiri în următorii ani. Cu toate eforturile depuse, procentul de pacienți controlați terapeutic nu depășește 30%, indiferent de țară.
Unul dintre factorii de risc cardiovascular majori unde s-au înregistrat reale succese îl reprezintă fumatul. Practic, în țările avansate s-a reușit schimbarea de opinie despre acest obicei. Nu mai este așa “cool” cum era odată, preconizându-se o scădere a procentului de fumători sub 5% pentru anul 2025. Principalul factor de succes a fost reprezentat de politicile guvernamentale ale majorității țărilor europene. În situația României, această scădere pare să fie mai accentuată pentru bărbați decât pentru femei, dar și mai lentă decât în rândul țărilor din jur.
În fine, factorul de risc cardiovascular unde asistăm la cele mai impresionante progrese în ceea ce privește tratamentul îl reprezintă hiperlipoproteinemiile.
Prima schimbare a adus-o studiul Scandiavian Simvastatin Survival Study, publicat la începutul anilor ’90, care a demonstrat scăderea mortalității cardiovasculare la pacienții tratați cu simvastatin, medicament din clasa statinelor. Ulterior, s-au constatat aceleași efecte benefice și pentru alți reprezentanți ai acestei noi familii de medicamente. Ele rămân la ora actuală medicația de primă linie de tratament pentru prevenirea oricărei afecțiuni cardiovasculare aterosclerotice. Principala limitare a utilizării lor o reprezintă teama în rândul populației (cel mai frecvent nejustificată) de apariție a reacțiilor adverse.
În ultimii ani a apărut un concept modern care ia în considerare durata expunerii vaselor de sânge la un nivel crescut de LDL-colesterol. Cu cât boala debutează la o vârstă mai mică (cum este cazul hiperlipoproteinemiei familiale), cu atât riscul apariției complicațiilor cardiovasculare este mai mare. Scopul tratamentului nu este numai scăderea mortalității imediate (aceasta s-a realizat deja cu tratamentul cu statine), ci și deplasarea vârstei la care pacientul va face un infarct de miocard cât mai târziu, peste 80 de ani.
Se vorbește, de asemenea, de «blocarea» procesului de ateroscleroză prin blocarea celor două căi de apariție a acestuia, inflamația și hipercolesterolemia. În ceea ce privește medicația antiinflamatorie, există medicamente aflate în studiu, unele dintre ele chiar aprobate pentru utilizare clinică, dar niciunul cu rezultate atât de covârșitoare încât să reprezinte o reală schimbare în acest domeniu.
Tratamentul hipercolesterolemiei a avansat mult mai mult, în special în 3 direcții: statinele de care vorbeam, ezetimibul care inhibă absorbția colesterolului din tubul digestiv și, cel mai recent, inhibiția proteinei PCSK9 implicată în transportul colesterolului în celula hepatică.
Ultima direcție de studiu dintre cele menționate a adus pe piață două categorii de medicamente, pe de o parte anticorpii monoclonali ce inhibă proteina PCSK9 (evolocumab și alirocumab), pe de altă parte un medicament revoluționar cu acțiune la nivelul ARN-lui ce duce la sinteza proteinei, inclisiran. Spunem revoluționar pentru că este primul dintr-o gamă de medicamente genetice în cardiologie, o nouă tehnologie încununată în anul 2023 cu acordarea Premiului Nobel pentru medicină echipei formate din Katalin Karikó și Drew Weissman.
Indicațiile actuale de scăderea a nivelulului de LDL-colesterol conform Societății Europene de Cardiologie sunt, în funcție de patologie, de sub 100 mg/dL până la sub 55 mg/dL și o scădere sub 50% din valoare inițială. Deocamdată, inclisiran este singurul medicament care a reușit atingerea acestor ținte terapeutice în studiile ORION 9, 10 și 11. Un alt avantaj al medicamentului este administrarea la interval de 6 luni, prin injecție subcutanată.
Tratamentul se administrează sub monitorizare, în exclusivitate în Regiunea Moldovei, în Spitalul de Cardiologie Clinică și Intervențională Arcadia. Pentru programarea unei consultații, pacienții au la dispoziție numărul de telefon 0232 920, Call Center Arcadia.
