Puține dintre problemele dermatologice sunt încărcate emoțional cu mai multă neliniște, frustrare și complexe decât căderea părului. Pierderea părului, acceptată mai ușor de către bărbați (din cauza frecvenței cazurilor), devine o problemă extrem de neplăcută pentru femei, părul fiind considerat îndeobște un atribut al feminității și al frumuseții.
În zilele noastre, însă, modificarea ritmului de viață și creșterea nivelului de stres au accelerat și la bărbați fenomenul, vârsta medie la care debutează pierderea părului fiind tot mai scăzută. Iată de ce mulți bărbați încep să privească problema cu seriozitate și cu mai multă îngrijorare, devenind pacienți obișnuiți ai cabinetelor de dermatologie cu expertiză în această sferă.
Impactul emoțional al pierderii părului este foarte important, iar în anumite cazuri poate fi chiar disproporționat în raport cu gravitatea problemei. În alte cazuri, mai ales atunci când aspectul medical al situației este neglijat, iar problema este abordată doar din punct de vedere estetic, excesul de îngrijire sau folosirea nepotrivită a unor tratamente cosmetice pot agrava evoluția afecțiunii. Pentru persoanele care se confruntă cu această problemă, este foarte important să decidă în mod corect dacă situația se poate remedia în salonul de coafură sau impune intervenția calificată a unui medic de specialitate.
De multe ori, pacienții adoptă opinii eronate despre căderea părului, adunând informații de la cunoștințe, prieteni, coafori sau farmaciști, ori chiar opinii vehiculate pe forumuri și rețele de socializare. Cunoașterea cauzelor reale ale căderii părului, pentru fiecare pacient în parte, este o condiție esențială pentru a stabili un plan specific, eficient de tratament. În cele mai multe cazuri, căderea părului este și un simptom revelator al altor probleme de sănătate ale organismului, motiv pentru care trebuie abordată cu toată atenția. Consultația de specialitate la medicul dermatolog devine obligatorie pentru un diagnostic corect, iar metodele clasice de diagnosticare (tricograma, biopsia scalpului, examenul microscopic al firului de păr) sunt completate acum de o metodă nouă, tricoscopia.
Tricoscopia (dermatoscopia părului și scalpului) este cea mai nouă metodă utilizată pentru diagnosticarea diverselor afecțiuni ale scalpului sau firelor de păr. Modernă, comodă pentru pacient, extrem de utilă pentru medic, neinvazivă și nedureroasă, tricoscopia devine un instrument important în diferențierea alopeciilor de diverse cauze și, de asemenea, în monitorizarea răspunsului la tratament.
Introdusă prima dată ca explorare în 1993 (Kossard și Zagarella publică un caz de alopecie cicatricială diagnosticată astfel), utilizată apoi în depistarea aspectelor din alopecia areată, care sunt descrise 10 ani mai târziu, tricoscopia devine din 2006 o metodă de diagnostic de sine-stătătoare, termenul fiind acum utilizat pentru dermatoscopia părului, scalpului, sprâncenelor și genelor. Metoda se bazează pe utilizarea dermatoscopului, cu o putere de mărire între 20-160 x, în funcție de tipul de instrument folosit.
Tricoscopia permite vizualizarea diverselor tipuri de păr: vellus, terminal, păr în „semn de exclamare", părul „în smocuri" sau firele cu modificări genetice; se poate distinge, de asemenea, dacă foliculii piloși sunt normali, goi, fibrotici, umpluți cu dopuri keratozice sau dacă prezintă păr devitalizat. Se pot vizualiza anomaliile de culoare ale scalpului, decolorările perifoliculare, descuamările, aspectele particulare ale microvascularizației cutanate.
Pierderea firelor de păr poate fi datorată unor cauze multiple, locale sau generale, imunologice, genetice, legate de stres sau de diverse tulburări endocrine și metabolice. Explorările diagnostice sunt complexe, pentru a diferenția exact aceste afecțiuni, în vederea unui tratament corespunzător. Aspectele particulare ale scalpului și firelor de păr, evaluate dermatoscopic, pot orienta diagnosticul fără a mai impune în mod obligatoriu efectuarea biopsiei scalpului. Stabilirea unui diagnostic de certitudine permite apoi medicului să instituie tratamentul specific, susținut, care evită procedurile ineficiente, decepționante, costisitoare și, bineînțeles, temporizarea și agravarea problemei de sănătate.
Pot beneficia acum de această nouă metodă de diagnostic toate formele și tipurile de alopecie: alopecia areată (pierderea firelor de păr în arii perfect delimitate), alopecia androgenetică (cea cauzată de factori genetici și de excesul de hormoni androgeni), efluviumul telogen acut sau cronic (pierderea părului cauzată de factori stresanți sau toxici la care este supus organismul), alopeciile cicatriciale asociate lupusului sau lichenului, monilethrix sau sindromul Netherton (boli genetice ce asociază anomalii ale firelor de păr).
Tricoscopia, un serviciu nou al Departamentului de Dermatologie Arcadia
Utilizând un dermatoscop performant și beneficiind de o consistentă expertiză în domeniul patologiei părului, medicii dermatologi Arcadia oferă pacienților cu afecțiuni sau probleme în această sferă posibilitatea de a beneficia de un diagnostic cert prin tricoscopie și, în consecință, de cel mai eficient tratament, personalizat, adaptat atât suferinței identificate cât și istoricului medical și stării generale de sănătate.
Coordonatorul Centrului de Dermatologie și Estetică Medicală Arcadia, dr. Mirela Cherciu, îi sfătuiește pe pacienți să nu ignore semnalele de alarmă pe care propriul corp le transmite: „Este o marcă a serviciilor noastre, la Arcadia, să nu abordăm pacientul doar din perspectiva problemei de sănătate care l-a adus la noi. Suntem familiarizați cu faptul că multe persoane percep doar efectul estetic al unei probleme dermatologice, fie ea a pielii, a părului sau a unghiilor, fără a înțelege pe deplin semnificația medicală a acelui aspect.
De aceea, putem spune că „profităm" de prezența pacientului în cabinet pentru a observa în mod avizat toate semnele și semnalele de boală, pentru a investiga cu atenție istoricul medical al pacientului și eventualele aspecte ereditare sugerate de istoricul familial, pentru a corobora tratamentul instituit cu întreaga stare de sănătate a pacientului. Credem, de altfel, că aceasta este diferența fundamentală dintre abordarea medicului dermatolog și abordarea altor specialiști din profesii ce țin doar de cosmetică și estetică."
Mic dicționar al celor mai frecvente cauze de cădere a părului
Alopecia androgenetică: îmbracă aspecte clinice diferite la femei și la bărbați și implică un exces de hormoni androgeni sau un răspuns particular, condiționat genetic, la un nivel normal hormonal. Prezența la femei a acestei afecțiuni indică cel mai adesea un exces hormonal și poate fi acompaniată de hirsutism (prezența pilozității în teritorii în mod normal fără fire de păr) sau chiar virilizare (în cazurile severe). Modelul feminin este mai difuz, fără a ajunge la pierderea completă a părului. La bărbați, căderea părului începe de obicei în zona frontoparietală sau în zona vertexului, antrenând în evoluție unificarea celor două zone, cu pierderea în totalitate a firelor de păr.
Alopecia areată: este a doua cea mai comună formă de alopecie non-cicatricială. Părul este rapid pierdut sub forma unor plăci foarte specifice, perfect rotunde sau ovalare; cazurile difuze sunt mai rare și mai greu de diagnosticat. Neglijarea acestei afecțiuni sau a cauzelor declanșatoare poate antrena pierderea completă a părului de la nivelul scalpului (alopecia totală) sau a întregii pilozități corporale (alopecia universală).
Efluviumul anagen: pierderea difuză a părului, secundară expunerii organismului la substanțe cu potențial toxic; afectează rapid scalpul, cu pierderea aproape în totalitate a firelor de păr, însă cu refacerea pilozității odată ce stimulul a fost întrerupt.
Efluviumul telogen: alopecie difuză ce urmează la câteva luni după un eveniment stresant, intervenție chirurgicală, sarcină, etc. De obicei, mai puțin de 50% din scalp este afectat, cu refacerea pilozității odată ce stimulul declanșator a fost îndepărtat.
Alopecia de tracțiune: pierderea părului cauzată de diverse proceduri de styling, ce afectează firele de păr prin întindere, rulare, prindere, etc.
Trichotilomania: pierdere a firelor de păr cauzată tot prin tracțiune, cu aspect mai localizat; frecventă la copii, uneori legată de diverse cauze stresante, cu impact psihologic, sau prin rularea pe deget a firelor de păr.
Alopecia cicatricială: pierdere de păr asociată cu o distrucție permanentă a foliculilor piloși; adesea se manifestă prin plăci unde firele de păr sunt absente sau reduse, cu caractere modificate, cu modificări inflamatorii sau prezență de scuame în zonele de scalp afectate. Procesul cicatricial, odată inițiat, devine definitiv.
Tinea capitis: infecție fungică a firelor de păr, realizând un aspect caracteristic, cu plăci alopecice, unde firele de păr sunt fragmentate aproape de emergența lor; afecțiunea este mai frecventă la copii.
