Rinofaringita acută este o infecție foarte frecventă, mai ales la copiii cu vârsta cuprinsă între 6 luni și 7 ani. Copilul poate prezenta mai multe episoade pe an, în special toamna-iarna-primăvara.
Rinofaringita este prima patologie infecțioasă la copil și principala cauză de consultație pediatrică.
Rinofaringitele sunt de fapt rinite inflamatorii de origine infecțioasă, cel mai adesea virale, prezentând pe parcursul evoluției lor o rinoree a cărei calitate este variabilă în timp.
Prin rinofaringită se înțelege o atingere inflamatorie a faringelui, laringelui și a nasului. Patologia este benignă, cu evoluție spontan favorabilă în 7-10 zile, indispensabilă pentru a dobândi o imunitate solidă și de durată.
Aspectul clinic este de gât roșu, cu nas care curge, cu sau fără febră, cu sau fără tuse. Aceste infecții cauzate de virusuri, pot fi complicate cu otite, în special la copiii cu vârsta mai mică de 2 ani sau de angine, adenoidite și rinosinuzite la copii mai mari, la care factorul alergic nu este neglijabil.
Terapeutica uzuală alopată propune:
- spălături nazale și curățarea sau aspirarea nasului la copiii mici;
- antalgice și antipiretice cu paracetamol și ibuprofen;
- medicamente vasoconstrictoare pentru copiii cu vârsta peste 2 ani;
- antibioterapia – nu este justificată decât în caz de complicații dovedite;
- siropuri și ceaiuri din plante care de fapt sunt apanajul fitoterapiei și gemoterapiei.
Ce pași sunt urmați în consultația de pediatrie cu consiliere homeopată?
Abordarea specifică în homeopatie cuprinde în primul rând stabilirea mecanismul etiologic – Cum a debutat afecțiunea? – expunere la vânt uscat, expunere la vreme umedă, contact cu persoane bolnave. De aici, vom avea un prim medicament homeopat la dispoziție, deci un tratament etiologic.
Urmează stabilirea medicamentelor de stadiu inflamator în functie de examenul clinic local (edem roșu sau roșu roz), tendința către hemoragii, senzațiile pacientului (uscăciune, de arsură, spin, pulsații), medicamentele stării infecțioase la debut: febră, strănut, medicamentele stării infecțioase cronice acolo unde este cazul.
Sunt culese elemente și din examenul clinic și din interogatoriu cu ajutorul cărora se stabilesc medicamentul/le de reacție individuală a pacientului (RIB), cu scopul de a ameliora simptomatologia acută.
Iată câteva exemple:
- Prezența sau nu a unei secreții? Nas înfundat (Când) sau nas care curge (Cum?)
- În caz de nas înfundat, se vor căuta simptomele concomitente: durere la rădăcina nasului, sforăit, respirație orală.
- Obstrucția nazală este cu sau fără tuse?
- În caz de secreție se va stabili aspectul: limpede sau groasă, clară sau galbenă, iritantă sau nu, dureri ale sinusurilor frontale, strănuturi izolate sau în salve, prezența crustelor?
- Caracterul febrei: cu sau fără transpirație, puternică sau moderată?
- Durere de gât asociată?
- Lipsa mirosului?
- Lăcrimare asociată?
Terapeutica homeopată poate folosi:
- medicamente de etiologie: Aconitum, dulcamara, Poumon histaminum, diluții de alergeni;
- pentru nas înfundat: NUX VOMICA, Sticta pulmonaria, Sambucus nigra;
- pentru secreție limpede iritantă: Alium cepa, kalium Iodatum;
- pentru secreții groase cu/fără tuse: hidrastis Canadensis, kalium bicromicum;
- pentru tuse reziduală postviroze: sulfur iodatum, pulsatile, ferum phosphoricum.
În final o centralizare corectă a tuturor simptomelor și a opțiunilor terapeutice, alopat, homeopat, fitoterapic/gemoterapic vor contribui la limitarea complicațiilor și construirea unui sistem imunitar puternic.
Pentru programări, aveți la dispoziție numărul 0232 920, Call Center Arcadia.
Powered by Froala Editor