Se estimează că 1 european din 5 suferă de insomnii, forma severă de insomnie survenind la 9% dintre cazuri. Insomnia este dată de atingerea calității și/sau a cantității somnului, care sunt insuficiente și care asociază unul sau mai multe din simptomele:
- dificultăți de adormire;
- trezire frecventă din somn cu dificultăți secundare pentru a adormi din nou;
- trezire foarte matinală cu dificultăți de adormire spre dimineață;
- impact al vieții socio-profesionale și familiale de a doua zi cu oboseală sau impresie de lipsă de energie, somnolență diurnă, tulburări de atenție și memorie, tulburări de concentrare și de comportament afectiv (enervare rapidă, pierderea simțului umorului, depresie fără motiv etc.).
Insomnia afectează în special femeile.
Fiziologic, o persoană cu un somn normal doarme cam o treime din viață, somnul fiind indispensabil organismului. Printre efectele favorabile ale somnului corect se regăsesc:
- dezvoltarea cerebrală psiho-motorie și cognitivă a copilului;
- reglarea hormonală corectă: hormonul de creștere la copil, cortizolul, insulina și leptina (hormon cu rol direct în controlul greutății corporale). Deprivarea cronică de somn explică în parte obezitatea, pacientul cu insomnie având mai repede senzația de foame și insațietate și va ronțăi mai mult a doua zi;
- consolidarea informațiilor dobândite în stare de veghe cu impact direct asupra memoriei și actului de învățare, un somn corect crescând cu 30% capacitatea de memorie la un pacient, față de același pacient cu somn incorect;
- reglarea imunitară cu susceptibilitate crescută la infecții a pacientului insomniac.
Somnul fiziologic este organizat în cicluri care debutează cu perioada de adormire urmată de cicluri de somn superficial alternând cu cel profund. Genetic determinate, cantitatea și calitatea somnului scad odată cu înaintarea în vârstă: dacă un sugar doarme peste 20 de ore pe zi în primele săptămâni de viață, la senectute nu sunt necesare în general, fiziologic, decât câteva ore de somn, proporțional și cu activitățile fizice cotidiene ale persoanei. De asemenea, durata de bază a somnului unui individ este condiționată genetic, fiind diferită de la o persoană la alta, atât în ceea ce privește durata, cât și calitatea somnului.
După o anumită vârstă (peste 50-60 de ani) somnul devine mai superficial, adormirea este precoce (la începutul serii), cu somn fragmentat de senzație de trezire sau stare de somn superficial/veghe profundă, trezirea devine precoce, durata somnului nocturn scade cu apariția unei nevoi, chiar de scurtă durată, a unei/unor sieste diurne. Cum somnul este superficial și fragmentat, persoana în vârstă poate avea impresia de insomnie, dar de fapt să aibă un somn normal corespunzător vârstei și proporțional activităților fizice cotidiene.
Insomnia poate fi ocazională sau tranzitorie dacă ea perturbă doar câteva nopți și este cauzată de un context izolat/nerepetitiv: zgomot, lumină excesivă, diferențe termice importante pentru confortul personal (prea cald/frig), disconfort mecanic (pat/pernă), eveniment stresant, depresie contextuală, eveniment medical, consumul de excitante (cafea cu cafeină, ceai negru, băuturi energizante).
Insomnia devine cronică în momentul în care perturbarea somnului recidivează de minim 3 ori pe săptămână și durează de peste 3 luni. Insomnia cronică se instalează după o perioadă în care inițial există o cauză perturbatoare evidentă a somnului, dar care nu se mai regăsește în timp. Deși cauza inițială a dispărut sau a fost tratată, insomnia continuă printr-un mecanism de condiționare care se auto-întreține, în special dat de frica de a nu dormi bine și/sau de frica de a nu dormi perfect ca înainte de evenimentul inițial declanșator.
Cauzele insomniei
Igiena de viață necorespunzătoare:
- consumul de excitante cerebrale seara (ceai negru, cafea cu cafeină etc) sau o cină copioasă seara;
- activități excitante cerebrale, desfășurate seara (sport, jocuri video, expunerea prelungită la TV etc.);
- orarul de lucru decalat (alternând munca cu orar de zi cu cea de noapte prea rapid, cum este cazul asistențelor medicale, al forțelor de intervenție permanentă pompieri/poliție etc);
- consumul excesiv de alcool seara: care pe de o parte induce o adormire rapidă, dar cu numeroase episode de trezire nocturnă și somnolența diurnă reziduală cu scăderea performanțelor fizice și intelectuale de a doua zi;
- tabagismul cronic induce dificultăți de adormire (rolul excitant al nicotinei) cu somnolența matinală; oprirea fumatului duce rapid la recuperarea somnului (în lipsa altor cauze supra-adăugate).
Surse perturbatoare din mediul înconjurător:
- zgomote sau lumină inadecvată;
- aparate electrocasnice producătoare de lumină și/sau zgomot, inclusiv când sunt închise;
- pat/pernă inadaptate;
- temperatura în camera de somn prea mare sau prea mică: temperatura de confort corporal și cerebral în timpul somnului fiind între 18-19 grade.
Cauze medicale: hipertiroidia, refluxul gastro-esofagian, astmul nocturn, patologia dureroasă reumatologică sau de altă natură, sindromul picioarelor neliniștite, sindromul apneei de somn, hipersomnolența diurnă/narcolepsia, parasomniile (somnambulismul, coșmarurile, teroarea nocturnă, bruxismul, paralizia de somn/fără legatură cu AVC-ul etc., multe frecvente la copil).
Cauze psihologice: la mai mult de 50% din pacienți, anxietatea, stresul și depresia sunt cauza insomniei, deși aceste condiții nu sunt recunoscute de pacient, nu sunt acceptate sau nu sunt evidențiate de medicul curant.
Anxietatea induce frecvent tulburări de adormire deoarece pacientul este invadat de evenimentele și preocupările sale de peste zi la care se gândește, stări care induc dificultăți de relaxare.
Stresul induce atingerea somnului în special în a doua jumătate a nopții: pacientul adoarme ușor, dar somnul devine superficial în a doua lui jumătate cu impresie de jumătate treaz – jumătate adormit spre orele 4-5 dimineața.
Depresia se exprimă prin treziri precoce la mijlocul nopții/al somnului și spre sfârșitul perioadei de somn. Insomnia este adesea un semn precoce al unei boli depresive.
Tratamentul insomniei
Tratamentul se bazează pe o anamneză aprofundată, în special pentru depistarea unor cauze psihologice, adesea dificil de acceptat de pacient și prin urmare dificil de tratat, pacientul refuzând anxioliticul sau medicamentul pentru depresie. În paralel, se realizează analize medicale și se insistă pe depistarea factorilor de viață și alimentări care eventual ar perturba somnul (consumul de cola, cafea etc. seara).
Somniferele cu grade diferite de eficacitate și mecanisme diferite de acțiune pot fi de ajutor, dar nu sunt suficiente.
Tehnicile psihologice de terapie comportamentală și cognitivă sunt de un mare folos, atât pentru evidențierea dificultăților psihologice întâlnite de pacient și adesea nerecunoscute/neevidențiate corect, cât și pentru modificarea comportamentală nocturnă și a așteptărilor pacientului privind somnul.
Pentru programarea unei consultații, aveți la dispoziție numărul 0232 920, Call Center Arcadia.
Powered by Froala Editor
