Medicina a apărut pe lume ca răspuns la nevoia omului bolnav de a redeveni sănătos. După o logică simplă, odată pacientul însănătoșit, misiunea medicului ar trebui să se încheie. Dar cum nimic pe lume nu e simplu, se pare că a fi sănătos e o artă foarte complicată. Și, ca orice artă, ea trebuie învățată.
Am crezut multă vreme că pentru a fi sănătos e suficient să fii moderat; în privința alimentației, a mișcării, a odihnei. Și să nu fumezi. Astăzi aflu că m-am „înșelat”. O mulțime de persoane binevoitoare, cu vagi studii medicale, se află într-o căutare permanentă după tot soiul de ingrediente magice fără de care starea de sănătate e de neconceput. Impresia pe care mi-o lasă acești apostoli ai noii religii a sănătății este că, pe căi misterioase, au intrat în posesia schițelor după care a fost proiectat corpul uman. Rămân melancolic de fiecare dată când îi aud cu câtă siguranță emit „adevăruri” supreme în privința a ceea ce trebuie să mâncăm, cum, când și, eventual, în ce poziție. „De unde știți?” e întrebarea care îmi stă mereu pe buze. Cum poți fi atât de sigur că mâncând cat mai mult din alimentul X, bogat în ingredientul Y, ai tras lozul câștigător la loteria longevității?
Dacă ai, totuși, proasta inspirație să le pui această întrebare, vei fi surprins să afli că aserțiunile lor au în spate… „studii științifice”. N-am să intru în detalii tehnice despre cum poți dovedi statistic aproape orice. Voi spune doar că singurele studii cu adevarat științifice, cele de pe urma cărora se poate trage concluzia că substanța A produce efectul B sunt evenimente rare. Ele se desfășoară pe durate lungi de timp și implică milioane de pacienți.
Dacă am învățat ceva în cariera medicală de până acum este că nu există un secret al sănătății. Dacă ai norocul să te naști cu o zestre genetică decentă, restul e simplu: porții mici, mâncate în tihnă, un pahar de vin (nu neapărat roșu), dulciuri reduse la minimum, o cafea (dar fără țigară), multă mișcare (cel puțin o plimbare zilnică de o jumătate de oră) și o vizită la medic, atunci când este necesar. Iar după o seară liniștită cu cei dragi, un somn bun vreo șapte ore. Iată propunerea mea pentru o viață lungă și sănătoasă. Nu am pretenția că e rețeta ultimă a sănătății și nici nu țin să fac prozeliți. Dar ceva îmi spune că, dacă există într-adevăr o rețetă a sănătății perfecte, propunerea de mai sus are mai multe șanse să se apropie de ea decât acrobațiile dietetice care ni se servesc astăzi.
