.jpg)
Refluxul gastroesofagian constă în trecerea acidului gastric (uneori și bila) din stomac către esofag. Refluxul gastroesofagian se produce la orice persoană sănătoasă de câteva ori pe zi, în special după mese voluminoase și în timpul somnului, fără a produce simptome importante și fără a fi considerat boală. În momentul în care mecanismele normale de antireflux sunt depășite și cantitatea de conținut gastric care refulează către esofag este peste limitele normale determinând apariția simptomelor prin iritația mucoasei esofagiene, apare boala de reflux gastroesofagian.
Factori favorizanți ai bolii de reflux gastroesofagian
Apariția bolii de reflux gastroesofagian este favorizată de:
- factori alimentari;
- fumat;
- obezitate;
- graviditate;
- hernie hiatală (modificare anatomică a zonei de trecere dintre esofag şi stomac);
- scleroderma (pielea îngroșată);
- intervenții chirurgicale;
- unele medicamente utilizate în tratamentul unor afecțiuni precum hipertensiunea arterială esențială și astmul bronșic.
Boala de reflux gastroesofagian: simptome și diagnostic
Boala de reflux gastroesofagian poate prezenta simptome tipice, dar și de altele, mai rar întâlnite.
Simptome tipice:
- regurgitații (refularea conținutului gastric în cavitatea bucală, fără efort de vomă);
- pirozis (senzația de arsură retrosternală).
Alte simptome, mai rar prezente:
- durerea epigastrică;
- disfagia (dificultate la înghițirea bolului alimentar);
- odinofagia (durere la înghițirea bolului alimentar);
- durerea retrosternală, care poate mima o patologie cardiacă;
- respiratorii (dispnee nocturnă, tuse cronică);
- de natură ORL (disfonie, laringită);
- halitoza (mirosul neplăcut al respirației);
- globus (senzația de „nod în gât”);
- eroziuni dentare.
Nu toți pacienții cu boala de reflux gastroesofagian necesită investigații suplimentare. În cazul pacienților cu simptome clasice (pirozis și/sau regurgitații), acestea sunt suficiente pentru stabilirea diagnosticului și pentru începerea tratamentului medicamentos.
Investigațiile sunt utile la pacienții care nu răspund la tratament, au simptome severe care sugerează o complicație a bolii (disfagie, odinofagie, scădere ponderală, anemie, hemoragie digestivă), prezintă boala de mult timp sau sunt vârstnici.
Metodele de diagnostic paraclinic sunt multiple:
- endoscopia digestivă superioară - identifică leziunile mucoasei esofagiene induse de reflux, complicațiile bolii și permite prelevarea de biopsii în cazul zonelor suspecte;
- ph-metria esofagiană (înregistrarea ph-ului timp de 24 h);
- alte metode - examenul radiologic baritat și manometria esofagiană - rar utilizate în pactica curentă.
Complicațiile bolii de reflux gastroesofagian
Complicațiile care apar în timp din cauza inflamației cronice sunt reprezentate de:
- esofagita de reflux;
- ulcerul esofagian (rana profundă a mucoasei esofagiene) - prezintă risc de sângerare sau de perforație;
- stenoza esofagiană benignă (îngustarea esofagului) - apare secundar vindecării cicatriceale a unui ulcer esofagian;
- esofagul Barrett - o stare premalignă care se poate complica cu apariția cancerului esofagian.
Tratamentul bolii de reflux gastroesofagian
Tratamentul bolii de reflux gastroesofagian se axează, în principal, pe modificarea stilului de viață și pe tratament medicamentos, numai o mică parte a pacienților necesitând tratament chirurgical antireflux. Intervențiile chirurgicale sau endoscopice antireflux sunt rezervate pacienților care nu răspund la tratamentul medicamentos.
Medicația antisecretorie, care inhibă secreția acidului gastric (în special inhibitorii de pompă de proton), este cea mai eficientă. Alte medicamente utilizate sunt prokineticele (stimulează golirea gastrică și clearence-ul esofagian), antiacidele (neutralizează acidul gastric refulat, cu ameliorarea rapidă a simptomatologiei) și citoprotectoare.
Se recomandă:
- evitarea meselor voluminoase și a aportului mare de lichide;
- evitarea poziției orizontale imediat după masă (așteptați cel puțin 3 ore înainte de a merge la culcare);
- renunțarea la fumat;
- scăderea în greutate;
- reducerea consumului de alcool, cafea, ciocolată, grăsimi, lichide gazoase, ceai, mentă, citrice, tomate, condimente, ceapă, usturoi;
- evitarea medicamentelor AINS (antiinflamatoare nesteroidiene), nitrați, diazepam, estrogeni, etc;
- ridicarea capului patului sau utilizarea unor perne voluminoase;
- evitarea aplecatului imediat după masă;
- evitarea utilizării centurilor.
Pentru diagnosticul și tratarea adecvată a bolii de reflux gastroesofagian este necesar să vă programați la un consult de specialitate, apelând serviciul Call Center - 0232 920.
