Primirea unui diagnostic de Parkinson poate fi o experiență copleșitoare, atât pentru pacient, cât și pentru familia acestuia. Acest diagnostic vine adesea cu o serie de provocări, inclusiv ajustarea la o nouă realitate, gestionarea simptomelor fizice și emoționale, precum și navigarea prin sistemul de sănătate pentru a primi îngrijirea potrivită. Deși poate părea dificil la început, este important să se facă primii pași în direcția potrivită, iar asta cât mai repede. Continuă să citești pentru afla care sunt primii pași după un diagnostic de Parkinson!
Înțelegerea diagnosticului de Parkinson
Boala Parkinson este o tulburare neurologică progresivă, cu simptome care se dezvoltă lent, de obicei pe parcursul mai multor ani. Aceasta apare atunci când celulele din creier care produc dopamină încep să moară (dopamina joacă un rol important în transmiterea mesajelor între diferite zone ale creierului care controlează mișcarea).[1]
Simptomele principale includ, de obicei, tremorul, bradikinezia (mișcări lente, cu amplitudine redusă), rigiditatea musculară și dificultăți în realizarea anumitor activități fizice, precum mersul sau menținerea echilibrului. Pot apărea însă și alte simptome. În stadiul inițial al bolii, simptomele sunt ușoare și nu interferează în mod semnificativ cu activitățile zilnice. Pe măsură ce boala progresează, simptomele se agravează - în ultimele etape ale bolii, pacientul nu se va mai putea deplasa singur și va avea nevoie de îngrijire non-stop.[1]
Nu toți pacienții vor experimenta toate simptomele bolii sau nu o vor face în aceeași ordine și cu aceeași intensitate.[1] Unul dintre cele mai importante lucruri pe care le poți face după un diagnostic de Parkinson este să afli cât mai multe despre acestă boală, despre efectele și progresia sa. Cunoașterea acestor informații te poate ajuta să te pregătești și să faci față schimbărilor pe măsură ce apar.
Găsirea unui medicul neurolog potrivit
Alegerea unui medic specialist cu experiență în tratarea bolii Parkinson este un pas esențial pentru a obține cea mai bună îngrijire posibilă. Acesta nu doar că îți va oferi un plan de tratament personalizat, dar îți va recomanda și alți specialiști care te pot ajuta să gestionezi provocărilor de zi cu zi.[2][4]
Ai nevoie de un medic neurolog, adică un specialist în afecțiuni ale creierului și ale sistemului nervos central, care include și Parkinson, și de preferat unul cu experiență, care își desfășoară activitatea ca parte a unei echipe multidisciplinare - tratamentul bolii Parkinson necesită o abordare holistică.[2][4]
Găsirea unui grup de sprijin
Găsirea unui grup de sprijin după un diagnostic de Parkinson poate fi crucială pentru gestionarea stării de bine emoționale. Diagnosticul de Parkinson poate genera un val de emoții, ce vor varia de la furie la durere și negare. Este important să existe un grup de sprijin care poate ajuta la navigarea acestor emoții, unul care să includă nu doar rude și prieteni, ci și alți pacienți cu boala Parkinson și consilieri medicali specializați. Consilierea psihologică te poate ajuta să procesezi schimbările pe care le experimentezi și toate emoțiile care vin împreună cu gestionarea noului tău diagnostic și a bolii Parkinson.[2][3][4]
Stabilirea țelurilor și priorităților
Identificarea obiectivelor este esențială în orice proces de gestionare a unei boli cronice, cum ar fi Parkinson.[3] Obiectivele pot fi pe termen lung sau pe termen scurt, în funcție de stadiul bolii și de așteptările individuale. De exemplu, un obiectiv pe termen lung ar putea fi menținerea independenței cât mai mult timp posibil, iar un obiectiv pe termen scurt ar putea fi adaptarea la noile simptome.
Odată ce obiectivele au fost identificate, următorul pas este prioritizarea acestora. Fiecare pacient cu Parkinson are propria serie de simptome și provocări, astfel încât este esențial să fie alese care dintre aceste obiective sunt cele mai importante pentru fiecare individ. Prioritizarea obiectivelor poate fi un proces dificil, dar este vital pentru a asigura că resursele sunt folosite în mod eficient în gestionarea bolii.
Crearea unui plan de acțiune este următorul pas după identificarea și prioritizarea obiectivelor. Acest plan ar trebui să includă pași concreți care vor fi urmați pentru a atinge fiecare obiectiv, precum și resursele necesare. De exemplu, dacă obiectivul este de a menține independența, planul de acțiune ar putea include un program personalizat de recuperare și ajustări la domiciliu pentru a facilita mobilitatea. Pe măsură ce boala progresează, este posibil să fie nevoie ca aceste obiective și planuri de acțiuni să fie revizuite și ajustate, dar vei găsi medici, terapeuți și consilieri care te vor ghida pe parcursul acestui proces.
Înțelegerea opțiunilor de tratament
Deși boala Parkinson nu se poate vindeca, există tratamente care pot ameliora simptomele și pot îmbunătăți calitatea vieții pacienților și este important să ai o imagine clară a tuturor opțiunilor disponibile.[1]
Medicamentele sunt prima linie de tratament. Pentru persoanele care nu răspund la tratamentul medicamentos, stimularea cerebrală profundă, o procedură chirurgicală în care un medic implantează electrozi într-o parte a creierului și îi conectează la un mic dispozitiv electric implantat în piept, poate fi o opțiune. Alte terapii, cum ar fi kinetoterapia și fizioterapia, terapia ocupațională și terapia logopedică pot, de asemenea, ajuta la gestionarea simptomelor și sunt o parte importantă a planului de recuperare neurologică în Parkinson. Acestea pot fi de un real ajutor în cazul tulburărilor de mers și voce, tremor și rigiditate, precum și în cazul declinului funcțiilor mentale.[1]
Discută cu medicul tău pentru a afla ce alte opțiuni de tratament sunt disponibile și care dintre acestea sunt cele potrivite pentru tine!
Crearea unor obiceiuri sănătoase
Crearea unor obiceiuri sănătoase este esențială pentru gestionarea bolii Parkinson. Alimentația sănătoasă joacă un rol crucial în procesul de recuperare. Nu există o dietă pentru Parkinson, însă o alimentație echilibrată poate fi un aliat puternic în lupta împotriva bolii. Consumul de legume, fructe, cereale integrale, lapte și produse lactate, precum și de alimente bogate în proteine, cum ar fi carnea și fasolea, pot contribui la îmbunătățirea energiei, menținerea sănătății oaselor și combaterea constipației. Grăsimile bune, precum cele din nuci, uleiul de măsline, peștele și ouăle, sunt, de asemenea, benefice.[2][3][4]
Activitatea fizică regulată reprezintă un alt obicei sănătos esențial. Pentru persoanele cu Parkinson, activitatea fizică poate fi un tratament în sine - ameliorează multe simptome ale bolii, de la problemele de echilibru și mobilitate, până la depresie, constipație și chiar abilitățile cognitive. Alege activități care îți fac plăcere și construiește o rutină de exerciții în jurul acestora.[2][3][4]
Somnul suficient și de o bună calitate este și el important pentru gestionarea stării de spirit, a sănătății și a simptomelor bolii Parkinson. Este recomandat să se stabilească și să respecte un program regulat de somn și o rutină de culcare. Medicul tău îți poate recomanda și alte strategii pentru a atenua problemele cu somn.[2][3][4]
Un diagnostic de Parkinson poate fi dificil de acceptat, dar este important să nu se amâne luarea măsurilor necesare pentru tratarea bolii. Nu lăsa boala Parkinson să îți definească viața și fă primii pași în gestionarea acesteia!
Bibliografie:
- „Parkinson’s Disease: Causes, Symptoms, and Treatments”, National Institute on Aging, 14 Apr. 2022, www.nia.nih.gov/health/parkinsons-disease/parkinsons-disease-causes-symptoms-and-treatments. Accesat la 6 iunie 2024.
- „5 Steps to Living Well”, Parkinson’s Foundation, 2024, www.parkinson.org/living-with-parkinsons/new-to-parkinsons/5-steps. Accesat la 6 iunie 2024.
- „Newly Diagnosed with Parkinson’s Disease: 7 Things to Do Now”, John Hopkins Medicine, 21 Feb. 2020, www.hopkinsmedicine.org/health/conditions-and-diseases/parkinsons-disease/newly-diagnosed-with-parkinsons-disease-7-things-to-do-now. Accesat la 6 iunie 2024.
- „Parkinson’s Disease: Early Signs, Symptoms, and What to Do When Diagnosed”, The National Council on Aging, 2024, www.ncoa.org/article/parkinsons-disease-early-signs-symptoms-and-what-to-do-when-diagnosed. Accesat la 6 iunie 2024.
