În septembrie 2023 a fost publicat un studiu derulat în China privind legătura dintre mastita cauzată de lactație și depresia postpartum. Rezultatele obținute sunt izbitoare, mai ales luând în considerare lipsa dovezilor de calitate în vederea îmbunătățirii alăptării.
Articolul de cercetare estimează o incidență a mastitei la un procent între 9% și 20% dintre femeile care alăptează. Cercetătorii subliniază că durerea de sân, frustrarea, epuizarea, stresul și preocupările legate de alăptare pot crește riscul de depresie postpartum și aceasta a fost motivația pentru a investiga dacă un proces de mastită care prezintă factorii de mai sus poate crește riscul de depresie postpartum.
Studiul a fost realizat la Spitalul de Maternitate și Copii din Shanghai în rândul femeilor care au născut acolo în perioada ianuarie – aprilie 2021, care au fost urmărite până la 42 de zile postpartum. Au fost recrutate 1.551 de participante, dintre care 147 au fost diagnosticate cu mastită lactațională de către experți în lactație, în perioada postpartum. Caracteristicile lor demografice nu au fost semnificativ diferite față de ale celor care nu au avut mastită.
Semnele depresiei postpartum au fost evaluate la 6 săptămâni utilizând Edinburgh Postnatal Depression Scale (EPDS) și Chestionarul de sănătate a pacientului 9 (PHQ-9).
Mastita lactațională a fost asociată semnificativ cu scoruri mai mari atât la EPDS, cât și la PHQ-9 în timpul perioadei postpartum. În comparație cu femeile care nu au experimentat mastită lactațională, scorul mediu EPDS a fost mai mare cu 1,14 puncte, iar scorul mediu PHQ-9 a fost mai mare cu 0,78 la femeile care au prezentat mastită lactațională după naștere.
Mastita lactațională a fost asociată semnificativ cu un risc crescut de depresie postpartum.
Comparativ cu femeile care nu au experimentat mastită lactațională, riscul de depresie postpartum (scor EPDS ≥ 9 sau scor PHQ-9 ≥ 5) a fost crescut cu 68% la femeile care au prezentat mastită lactațională după naștere.
În timpul cercetării, s-a observat că 28,4% dintre toate participantele au avut simptome depresive (scor EPDS ≥ 9 sau scor PHQ-9 ≥ 5), dintre care 17,1% au avut un scor EPDS ≥ 9 și 24,8% au avut un scor PHQ-9 ≥ 5.
Femeile cu mastită de lactație au prezentat o incidență cu 68% mai mare a simptomelor depresive la 6 săptămâni după naștere.
Toate descoperirile oferă dovezi că mastita de lactație crește riscul de depresie și autovătămare sau idee suicidală în perioada postpartum, lucru de care ar trebui să fim foarte atenți în practica clinică și în îngrijirea femeilor care suferă de mastită sau durere în timpul alăptării.
Un lucru de luat în considerare este că participantele au fost urmărite doar până la 42 de zile după naștere. Deși literatura de specialitate ne spune că vârful mastitei este de obicei la un interval de 3 săptămâni din viața bebelușului, știm că poate apărea oricând în timpul alăptării, așa că este posibil ca datele oferite de cercetare să crească în rândul populației care alăptează.
www.arcadiamami.ro
