Adolescența este una dintre cele mai provocatoare perioade ale vieții. Reprezintă perioada de creștere și dezvoltare rapidă în care adolescentul capătă conturul viitorului adult. Această perioadă se caracterizează prin mari fluctuații ale greutății corporale, ratei metabolice, nevoilor nutriționale, cu modificări hormonale profunde în ceea ce privește estrogenul și testosteronul (hormonii sexuali). Nutriția în această etapă trebuie să asigure o bună creștere și dezvoltare prin asigurarea necesarului energetic printr-o proporție corectă de macronutrienți (proteine, glucide, lipide, important fiind aportul de acizi grași esențiali), cât și a necesarului crescut de vitamine și minerale (calciu, fier, vitamina D, acid folic, zinc).
Etapele adolescenței și deprinderea de noi obiceiuri alimentare
Etapele adolescenței sunt:
- etapa inițială, timpurie (< 15 ani) – când adolescentul începe să cheltuie bani pe gustări și mese în afara casei, dorința de autonomie fiind intensă;
- etapa de mijloc (15 - 17 ani) – în care capătă independență mai pronunțată social, emoțional, financiar și în care părinții nu mai au influență în deciziile legate de alimentele și băuturile consumate;
- etapa de final (18 - 21 ani) – când dezvoltarea cognitivă este completă și înțelege legătura dintre comportament și riscul de boală cronică. În această perioadă își dezvoltă un set de valori și convingeri ce vor ghida deciziile ulterioare, inclusiv cele alimentare.
Dezvoltarea psiho-socială se caracterizează uneori și prin stres, tensiuni, momente de „rebeliune”, disensiuni în relația cu familia, colegii și profesorii. Toate acestea apar din cauză că adolescentul trece printr-o criză de identitate. Este perioada unor mari transformări, atât fiziologice, cât și psihologice și cognitive, acestea din urmă fiind cele mai provocatoare atât pentru el, cât și pentru părinți. Mulți adolescenți se confruntă cu diverse probleme psihologice, de imagine de sine, mulți își doresc să slăbească chiar dacă se încadrează în normalitate – în general fetele, băieții dorindu-și mai mult să acumuleze masă musculară.
Pentru că mediul obezogen în care trăim (de abundență alimentară) predispune la creșterea în greutate, există adolescenți care prezintă suprapondere și obezitate într-o proporție din ce în ce mai îngrijorătoare. Un alt motiv pentru creșterea prevalenței obezității la adolescenți este dobândirea unor obiceiuri alimentare noi, nesănătoase, de tip snacking – nu se mai mănâncă în familie, adolescentul încearcă să se diferențieze de modul de alimentație al părinților și preferă fast-food-ul, nu mai mănâncă lactate și ciorbe, mănâncă social, sunt influențați de anturaj (școală, prieteni etc).
Modificările aportului alimentar specifice adolescenței sunt:
- creșterea consumului de pâine, sandwich-uri, pizza și chipsuri;
- creșterea consumului de băuturi răcoritoare, sucuri de fructe, smoothie-uri;
- creșterea consumului de băuturi energizante, cafele artizanale, chiar la vârste mici, de 12 - 13 ani;
- reducerea consumului de lapte și produse lactate;
- reducerea aportului de legume verzi și fructe;
- abordarea comportamentului restrictiv alimentar mai ales la fete, pentru a se încadra în niște tipare.
Cauzele și implicațiile medicale ale obezității la adolescenți
Prezența adipozității în copilăria timpurie este un factor de risc pentru obezitate în adolescență și la vârsta adultă.
Cea mai frecventă cauză a obezității pe parcursul copilăriei și adolescenței este o inechitate în ceea ce privește echilibrul energetic, adică un aport caloric excesiv fără o cheltuială energetică adecvată – adolescenții fac puțină mișcare, fiind mai mult prezenți în fața ecranelor.
Prevalența tot mai mare a obezității în copilărie și adolescență este asociată cu o creștere a comorbidităților identificate anterior la populația adultă, cum ar fi diabetul zaharat de tip 2, hipertensiunea arterială, boala hepatică grasă non-alcoolică (steatoza hepatică), apneea obstructivă de somn și dislipidemia. Dincolo de aceste probleme grave de sănătate, adolescenții cu obezitate prezintă adesea complicații emoționale și sociale, inclusiv depresie, anxietate, tulburări de alimentație și stimă de sine scăzută, probabil în mare parte din cauza stigmatizării, a discriminării și intimidării/bullying-ului.
Diagnosticarea și tratamentul obezității la adolescenți
Indicele de masă corporală (IMC, calculat după formula: greutatea în kilograme împărțită la înălțimea în metri pătrați) este ușor de obținut și utilizat pe scară largă, dar este doar o măsură indirectă a gradului de grăsime, deoarece nu poate face diferența între masa corporală slabă și țesutul adipos. Copiii și adolescenții sunt diagnosticați ca fiind supraponderali dacă IMC este de cel puțin percentila 85, dar mai mic de percentila 95 pentru sex și vârstă, cu obezitate dacă IMC este de cel puțin percentila 95 și cu obezitate severă dacă IMC este de cel puțin 120% din percentila 95. Aceste grafice trebuie consultate atunci când se pune diagnosticul de suprapondere sau obezitate în cazul copiilor și adolescenților.
Intervențiile comportamentale multicomponente cu implicarea familiei reprezintă baza tuturor tratamentelor pentru pierderea în greutate la adolescenți și trebuie să fie parte integrantă a tratamentului obezității în toate modalitățile de tratament (nutrițional, cognitiv-comportamental, farmacologic, chirurgical).
Modificarea dietei și modificarea aportului alimentar, atât a cantității, cât și a calității alimentelor, este încorporată în mod obișnuit în intervențiile comportamentale. Scopul unor astfel de eforturi este de a reduce aportul de energie, îmbunătățind în același timp calitatea nutrițională a alimentelor consumate.
Abordarea cel mai frecvent utilizată este metoda semaforului, o metodă de clasificare a alimentelor în funcție de culorile semaforului, care se adresează familiilor.
- Alimentele verzi sau recomandate pentru consum zilnic sunt sărace în calorii, dense în nutrienți și fibre și includ fructe și legume. Sunt alimentele proaspete, neprocesate, fără aditivi sintetici. De obicei, pot fi consumate crude sau doar puțin preparate termic. Pot fi mâncate mai multe porții zilnic (cu puține excepții).
- Alimentele galbene sau permise cu măsură sunt bogate în nutrienți, dar dense în calorii. Sunt alimente necesare unei diete zilnice echilibrate, dar respectând porțiile recomandate. Printre exemple se numără: pâinea și pastele integrale, iaurtul, brânza, ouăle, carnea slabă, peștele cu conținut scăzut de grăsimi.
- Alimentele roșii sau alimente care se consumă cât mai rar posibil, nerecomandate includ alimente ultraprocesate, cum ar fi deserturile, băuturile îndulcite cu zahăr și alimentele prăjite. Conțin zahăr în exces, grăsimi hidrogenate sau grăsimi trans, au puține fibre și nutrienți, în special proteine. Conțin îndulcitori, coloranți, conservanți și arome artificiale și contribuie la apariția inflamației și a bolilor cronice.
Utilizând dieta semaforului, s-a observat o scădere semnificativă din punct de vedere statistic a greutății adolescenților, în intervenții cu durata cuprinsă între 6 luni și 2 ani.
Componenta dietetică de reducere a greutății este asociată cu o reducere a prevalenței, riscului și simptomelor tulburărilor de alimentație și pare să îmbunătățească ușor simptomele depresiei și anxietății.
La baza tuturor recomandărilor privind nutriția se află următoarele:
- consumul a 5 sau mai multe porții de legume și fructe pe zi;
- reducerea la minimum/eliminarea băuturilor îndulcite cu zahăr;
- consumul zilnic al micului dejun;
- limitarea numărului de mese luate în afara casei;
- limitarea dimensiunilor porțiilor;
- permiterea adolescenților să își reglementeze mesele fără a restricționa excesiv obiceiurile alimentare.
În intervențiile comportamentale intră și modificarea activității fizice și diminuarea comportamentului sedentar. Modificarea cheltuielilor energetice se concentrează pe creșterea activității fizice moderate spre viguroase. Activitatea fizică recomandată ar trebui să includă 30 de minute de activitate fizică de intensitate moderată pe zi, 5 zile pe săptămână sau 20 de minute de activitate fizică viguroasă 3 zile pe săptămână, iar inactivitatea fizică ar trebui redusă prin limitarea timpului petrecut în fața ecranelor în afara programului școlar și a altor activități sedentare la mai puțin de 2 ore pe zi.
Puteți programa o consultație de Nutriție și dietetică la numărul de telefon 0232 920, Call Center Arcadia.
