Articole medicale

18.10.2024

Noile abordări în tratamentul osteoporozei

Dr. Ana Tofan

Medic primar Endocrinologie

Noile abordări în tratamentul osteoporozei
Noile abordări în tratamentul osteoporozei

Osteoporoza este o afecțiune metabolică a oaselor, caracterizată prin scăderea densității și calității osului, ceea ce crește fragilitatea și riscul de fracturi chiar și la traumatisme minore. Aceasta este adesea denumită „boala oaselor fragile” și este o problemă majoră de sănătate publică, afectând în principal persoanele în vârstă, în special femeile aflate la postmenopauză.
Oasele sănătoase se află într-un proces continuu de remodelare, în care țesutul osos vechi este resorbit și înlocuit cu țesut osos nou. În cazul osteoporozei, echilibrul dintre resorbția și formarea de os este perturbat, rezultând o pierdere de masă osoasă mai rapidă decât formarea sa.
Conform Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), osteoporoza este definită clinic prin măsurarea densității minerale osoase (BMD), folosind un test de densitometrie osoasă (DEXA). Criteriul de diagnostic este un scor T mai mic sau egal cu -2,5, ceea ce înseamnă că densitatea osoasă este semnificativ mai mică decât media densității osoase la tinerii adulți sănătoși.
Osteoporoza este o afecțiune multifactorială, iar dezvoltarea sa poate fi influențată de o combinație de factori genetici, hormonali, stil de viață și condiții medicale preexistente.

Tratamentul osteoporozei include o combinație de medicamente, suplimente și modificări ale stilului de viață, care au scopul de a menține densitatea osoasă și a preveni fracturile.

1.
Suplimente de calciu și vitamina D

Un aport suficient de calciu și vitamina D este vital pentru sănătatea oaselor. Vitamina D facilitează absorbția calciului din alimente, iar suplimentele sunt recomandate în cazul unui aport alimentar insuficient.

2. Schimbări ale stilului de viață

  • Exerciții fizice regulate: activitățile care includ greutăți și exercițiile de rezistență ajută la păstrarea densității osoase și îmbunătățirea echilibrului, reducând riscul de fracturi.
  • Renunțarea la fumat și limitarea consumului de alcool: aceste obiceiuri nesănătoase scad densitatea osoasă și cresc riscul de fracturi, fiind esențială eliminarea lor pentru sănătatea oaselor.

3. Terapie medicamentoasă

Medicamentele utilizate frecvent pentru osteoporoză includ:

  • bifosfonații (alendronat, risedronat, zoledronat): aceste medicamente inhibă activitatea osteoclastelor, prevenind degradarea masei osoase;
  • terapia hormonală cu estrogen: eficientă în menținerea densității osoase la femeile aflate în menopauză, dar utilizarea este limitată din cauza riscurilor crescute de cancer de sân și accidente vasculare;
  • modulatorii selectivi ai receptorilor de estrogen (SERM), precum raloxifenul: imită efectele pozitive ale estrogenului asupra oaselor fără riscurile majore asociate cu terapia hormonală tradițională.

Pe măsură ce cercetarea medicală progresează, apar noi tratamente care vizează nu doar prevenirea pierderii de masă osoasă, ci și stimularea formării de os nou:

1. Anticorpi monoclonali: o inovație în domeniu

Anticorpii monoclonali reprezintă o descoperire majoră în tratamentul osteoporozei, acționând asupra mecanismelor moleculare care reglează formarea și resorbția osoasă.

  • Romosozumab: inhibă sclerostina, o proteină ce limitează formarea osoasă. Blocarea acestei proteine stimulează formarea de os nou și reduce resorbția osoasă. Este recomandat în special femeilor aflate în postmenopauză, cu risc ridicat de fracturi.
  • Denosumab: acest anticorp monoclonal inhibă RANKL, o proteină care activează osteoclastele. Denosumab reduce astfel pierderea osoasă și este indicat în tratamentele de lungă durată.

2. Terapii anabolice: stimularea formării osoase

Tratamentele anabolice se concentrează pe regenerarea masei osoase, nu doar pe prevenirea pierderii acesteia.
Terapia cu parathormon (PTH) și analogii săi (teriparatida, abaloparatida) stimulează osteoblastele, celulele care formează osul. Aceste tratamente sunt recomandate pacienților cu risc crescut de fracturi și sunt administrate pe termen scurt, având efecte de durată asupra sănătății oaselor.

3.Inhibitori ai catepsinei K: prevenirea degradării osoase
Catepsina K este o enzimă implicată în resorbția osoasă, iar inhibarea ei a devenit o strategie esențială în protejarea oaselor.
Odanacatib este un medicament care inhibă activitatea catepsinei K, reducând distrugerea osoasă și menținând formarea de os nou. Cercetările în acest sens sunt încă în desfășurare, dar odanacatib promite să fie o soluție eficientă pentru pacienții cu osteoporoză.

Tratamentul osteoporozei a evoluat semnificativ în ultimele decenii, oferind pacienților o gamă variată de opțiuni terapeutice, de la medicamentele convenționale, până la noile terapii anabolice și inovative. Un management eficient al bolii presupune combinarea tratamentului farmacologic cu schimbări în stilul de viață, prevenind astfel pierderea de masă osoasă și reducând riscul de fracturi. Dezvoltările viitoare în domeniul cercetării genetice și celulare promit să aducă soluții și mai eficiente pentru tratarea osteoporozei.

Pentru programarea unei consultații de Endocrinologie, pacienții au la dispoziție numărul de telefon 0232 920, Call Center Arcadia.