Adolescența este una dintre cele mai provocatoare perioade ale vieții. Reprezintă perioada de creștere și dezvoltare rapidă, în care adolescentul capătă conturul viitorului adult. Această perioadă se caracterizează prin mari fluctuații ale greutății corporale, ratei metabolice, nevoilor nutriționale, cu modificări hormonale profunde în ceea ce privește estrogenul și testosteronul (hormonii sexuali).
Dezvoltarea psiho-socială se caracterizează uneori și prin stres, tensiuni, momente de „rebeliune”, disensiuni în relația cu familia, colegii și profesorii. Toate acestea apar din cauză că adolescentul trece printr-o criză de identitate. Este perioada unor mari transformări, atât fiziologice, cât și psihologice și cognitive, acestea din urmă fiind cele mai provocatoare atât pentru el, cât și pentru părinți.
Rebeliunea care este asociată cu anii adolescenței este de fapt manifestarea căutării lor de independență și a sentimentului de autonomie. Mâncarea poate fi, și este adeseori, folosită ca un mijloc de exercitare a autonomiei. Adolescenții pot alege să devină vegetarieni ca o modalitate de a se diferenția de părinții lor carnivori sau pentru a-și exprima preocupările morale și etice cu privire la bunăstarea animalelor sau a mediului înconjurător.
Dezvoltarea psiho-socială a adolescenților are o influență directă asupra alimentelor și băuturilor pe care le aleg. Alegerile alimentare tind mai probabil să se bazeze pe gust, cost, comoditate și comportamentul colegilor decât pe beneficiile pentru sănătate, deoarece aceste influențe satisfac preferința înnăscută a adolescentului pentru recompensă imediată.
Mulți adolescenți se confruntă cu diverse probleme psihologice, de imagine de sine. Mulți își doresc să slăbească chiar dacă se încadrează în normalitate – în general fetele, băieții dorindu-și mai mult să acumuleze masă musculară. Apare preocuparea pentru dimensiunea corpului, forma corpului și imaginea corporală.
Pentru că mediul obezogen în care trăim (de abundență alimentară) predispune la creșterea în greutate, există adolescenți care prezintă suprapondere și obezitate într-o proporție din ce în ce mai îngrijorătoare. Un alt motiv pentru creșterea prevalenței obezității la adolescenți este dobândirea unor obiceiuri alimentare noi, nesănătoase, de tip snacking – nu se mai mănâncă în familie, adolescentul încearcă să se diferențieze de modul de alimentație al părinților și preferă fast-food-ul, nu mai mănâncă lactate și ciorbe, mănâncă social, sunt influențați de anturaj (școală, prieteni etc).
Etapele adolescenței și deprinderea de noi obiceiuri alimentare
În fiecare etapă a adolescenței sunt deprinse noi obiceiuri alimentare, astfel:
- etapa inițială, timpurie (< 15 ani) – adolescentul începe să cheltuie bani pe gustări și mese în afara casei, dorința de autonomie fiind intensă;
- etapa de mijloc (15-17 ani) – adolescentul capătă independență mai pronunțată social, emoțional, financiar și părinții nu mai au influență în deciziile legate de alimentele și băuturile consumate;
- etapa de final (18-21 ani) – dezvoltarea cognitivă este completă și adolescentul înțelege legătura dintre comportament și riscul de afecțiune cronică. În această perioadă își dezvoltă un set de valori și convingeri ce vor ghida deciziile ulterioare, inclusiv cele alimentare.
Modificările aportului alimentar specifice adolescenței sunt:
- creșterea consumului de pâine, sandwich-uri, pizza și chipsuri;
- creșterea consumului de băuturi răcoritoare, sucuri de fructe, smoothie-uri;
- creșterea consumului de băuturi energizante, cafele artizanale, chiar la vârste mici, de 12-13 ani;
- reducerea consumului de lapte și produse lactate;
- reducerea aportului de legume verzi și fructe;
- abordarea comportamentului restrictiv alimentar mai ales la fete, pentru a se încadra în niște tipare.
Nutriția în această etapă trebuie să asigure o bună creștere și dezvoltare prin asigurarea necesarului energetic printr-o proporție corectă de macronutrienți (proteine, glucide, lipide, important fiind aportul de acizi grași esențiali), cât și a necesarului crescut de vitamine și minerale (calciu, fier, vitamina D, acid folic, zinc).
Pentru programarea unei consultații de Nutriție și dietetică, aveți la dispoziție numărul de telefon 0232 920, Call Center Arcadia.
