Articole medicale

09.12.2024

Impactul hipertoniei asupra pacienților cu Parkinson: Soluții de ameliorare

Impactul hipertoniei asupra pacienților cu Parkinson: Soluții de ameliorare

Boala Parkinson este o afecțiune neurodegenerativă complexă, caracterizată printr-o serie de simptome motorii și non-motorii.[1] Unul dintre simptomele asociate acestei boli este hipertonia. În acest articol, vom explora impactul hipertoniei asupra pacienților cu Parkinson și vom discuta soluții practice pentru ameliorarea acesteia.   

Ce este hipertonia?

Hipertonia este un termen medical folosit pentru a descrie creșterea anormală a tonusului muscular. Acesta din urmă reprezintă starea de tensiune a mușchiului în repaus și rezistența pe care el o opune în momentul încercării de a realiza o mișcare pasivă. Tonusul muscular este reglat de semnale transmise de la creier la nervi, iar hipertonia apare atunci când regiunile creierului sau ale măduvei spinării responsabile cu controlul acestor semnale suferă deteriorări.[2][3] 

Cum afectează hipertonia pacienții cu Parkinson? 

În cazul pacienților diagnosticați cu boala Parkinson, hipertonia se manifestă adesea prin rigiditate musculară, în special la nivelul membrelor, gâtului și trunchiului. Această rigiditate poate provoca serie de probleme, inclusiv:

  • dificultăți în efectuarea activităților zilnice - hipertonia poate îngreuna activități simple precum îmbrăcatul, spălatul pe dinți sau mersul; 
  • dureri musculare - tensiunea musculară constantă poate provoca dureri semnificative; acestea afectează nu doar sănătatea fizică, ci și pe cea mintală, contribuind la stări de anxietate sau depresie; 
  • agravarea altor simptome motorii ale bolii Parkinson - hipertonia poate exacerba simptomele existente, cum ar fi tremorul sau bradikinezia (încetinirea mișcărilor); 
  • oboseală - efortul de a depăși rigiditatea musculară poate duce la oboseală excesivă;
  • afectarea posturii - hipertonia poate duce posturi anormale, care, la rândul lor, pot favoriza dezvoltarea altor complicații; 
  • reducerea mobilității - rigiditatea musculară face ca mișcările să fie mai lente și mai greoaie; activități simple, precum ridicarea unui obiect de pe jos sau urcatul scărilor, devin provocări majore; 
  • risc crescut de căderi - rigiditatea afectează echilibrul și coordonarea, crescând astfel riscul de căderi și alte accidente; acest lucru poate duce la răni grave și la o teamă crescută de a se deplasa; 
  • contracturi musculare - dacă mușchii rămân rigizi pe perioade îndelungate, aceștia pot scurta, reducând amplitudinea mișcărilor; 
  • afectarea somnului - durerea și disconfortul cauzate de hipertonie pot perturba somnul; 
  • pierderea independenței - pe măsură ce boala progresează și hipertonia se agravează, pacienții pot avea nevoie de asistență pentru a efectua activitățile de zi cu zi, ceea ce poate duce la o pierdere a independenței și la o scădere a stimei de sine.[3][4][5]

Soluții pentru ameliorarea hipertoniei la pacienții cu Parkinson

Tratamentul hipertoniei în boala Parkinson se concentrează pe gestionarea simptomelor și îmbunătățirea calității vieții. Principalele opțiuni terapeutice includ:

  • tratamentul medicamentos - există o varietate de medicamente disponibile care pot ajuta la atenuarea hipertoniei; este important de reținut că fiecare pacient este unic, iar eficiența tratamentului medicamentos poate varia; de aceea, este important ca acesta să fie personalizat în funcție de nevoile individuale ale fiecărui pacient.
  • kinetoterapia - implică o serie de exerciții specifice, active sau pasive, menite să îmbunătățească mobilitatea și să reducă rigiditatea musculară; aceste exerciții vor fi adaptate în funcție de simptomele fiecărui pacient și de dificultățile pe care ele le cauzează în viața de zi cu zi; de exemplu, exercițiile de stretching (întindere) pot ajuta la creșterea flexibilității și la reducerea rigidității musculare, exercițiile de mobilitate pot îmbunătăți gama de mișcare și pot reduce durerea, iar cele de echilibru pot contribui la prevenirea căderilor; 
  • terapia ocupațională - se concentrează pe îmbunătățirea abilităților motorii fine, cum ar fi scrisul, și pe dezvoltarea de strategii care să îl ajute pe pacient să facă față activităților zilnice (ex: recomandarea unor dispozitive asistive, precum cadre de mers sau bastoane, tehnici care simplifică activitățile casnice, amenajarea locuinței pentru a preveni căderile ș.a.);
  • stimularea cerebrală profundă - pentru pacienții care nu răspund la tratamentele convenționale, stimularea cerebrală profundă poate fi o opțiune; este o procedură ce implică implantarea unui dispozitiv care trimite impulsuri electrice către zonele creierului afectate, reducând astfel rigiditatea și alte simptome motorii; trebuie precizat că această procedură nu are întotdeauna succes și nici nu poate asigura eliminarea completă a simptomelor.[4][5][6] 

Importanța unui tratament personalizat

Este important de subliniat că tratamentul hipertoniei la pacienții cu Parkinson trebuie să fie personalizat, în funcție de severitatea simptomelor, de răspunsul la tratament și de preferințele individuale ale pacientului. O echipă multidisciplinară, care include neurologi, kinetoterapeuți, terapeuți ocupaționali și alți specialiști, poate ajuta la elaborarea unui plan de tratament și recuperare optim, ce poate și va fi ajustat în funcție de nevoile pacientului.  

Hipertonia poate avea un impact semnificativ asupra calității vieții pacienților cu Parkinson. Cu toate acestea, există o varietate de abordări terapeutice care pot ajuta la ameliorarea acestei condiții și la îmbunătățirea funcționalității. Cheia este o abordare multidisciplinară, care să țină cont de nevoile individuale ale fiecărui pacient. Este însă important ca pacienții cu Parkinson să lucreze îndeaproape cu echipa medicală pentru a identifica cel mai potrivit plan de tratament și de recuperare.

Dacă vrei să afli mai multe despre ce implică procesul de recuperare în boala Parkinson la Spitalul de Recuperare Medicală Arcadia și care sunt soluțiile pe care ți le putem la dispoziție, te poți programa la numărul 0232 920, Call Center Arcadia! 

Bibliografie: 

  1. DeMaagd, George, and Ashok Philip. „Parkinson’s Disease and Its Management: Part 1: Disease Entity, Risk Factors, Pathophysiology, Clinical Presentation, and Diagnosis”, Pharmacy and Therapeutics, vol. 40, no. 8, Aug. 2015, p. 504, pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC4517533/. Accesat la 29 Nov. 2024.
  2. „Glossary of Neurological Terms”, National Institute of Neurological Disorders and Stroke, 2024, www.ninds.nih.gov/health-information/disorders/glossary-neurological-terms. Accesat la 29 Nov. 2024.
  3. Ganguly, Jacky, et al. „Muscle Tone Physiology and Abnormalities”, Toxins, vol. 13, no. 4, 16 Apr. 2021, pp. 282–282, pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC8071570/, https://doi.org/10.3390/toxins13040282. Accesat la 29 Nov. 2024.
  4. „Learn the Impact and Treatment of Rigidity in Parkinson’s Disease”, Verywell Health, 2019, www.verywellhealth.com/what-is-rigidity-in-parkinsons-disease-2612097. Accesat la 29 Nov. 2024.
  5. „Rigidity”, Parkinson’s UK, 28 Apr. 2023, www.parkinsons.org.uk/information-and-support/rigidity. Accesat la 29 Nov. 2024.
  6. „Deep Brain Stimulation”, Mayo Clinic, 2024, www.mayoclinic.org/tests-procedures/deep-brain-stimulation/about/pac-20384562. Accesat la 29 Nov. 2024.