Gastritele sunt afecțiuni inflamatorii acute sau cronice ale stomacului. Gastritele sunt determinate multifactorial. La realizarea procesului inflamator participă mai mulți factori fără ca întotdeauna să putem stabili ponderea fiecăruia. Prin agresiunea prelungită și repetată a unuia sau a mai multor factori se dezvoltă gastrita cronică. Agresiunile ocazionale induc gastrite acute (medicamentoase, alcoolice, infecțioase etc.).
Printre factorii agresori se numără: alimentele (condimentele iritative), medicamentele (AINS - antiinflamatoare nesteroidiene), factori fizici (alimentele reci sau fierbinți, radiațiile, factori infecțiosi – Helicobacter pylori, virusuri, bacterii, paraziți, alcoolul, fumatul și stresul. La fel, pot contribui la apariția gastritelor și alți factori, precum vârsta (peste 55 de ani), sexul masculin, ereditatea (terenul atopic) sau condiții patologice - refluxul duodenogastric, stomac operat, ciroza hepatică, icterul mecanic, insuficiență renală cronică, diabet zaharat, afecțiuni pulmonare cronice.
Manifestările clinice sunt nespecifice. Nu întotdeauna există o concordanță între manifestările clinice și modificările mucoasei stomacului. Gastritele acute se caracterizează prin apariția bruscă a simptomelor. În general predomină durerea epigastrică ce se accentuează postprandial (după masă), grețuri și vărsături postprandiale (uneori cu conținut biliar). Gastritele acute se pot manifesta și prin hemoragie digestivă superioară (ruperea unui vas în stomac), ceea ce înseamnă că pacientul varsă sânge sau are scaun negru moale, închis ca păcura (melena).
În cazul gastritelor cronice, majoritatea pacienților prezintă durerea epigastrică (cea care nu este ameliorată de antiacide sau antisecretorii poate fi asociată infecției cu H pylori), alături de grețuri și vărsături. Simptomele durează luni sau chiar ani de zile. O durere care apare postprandial, accentuată de alcaline și care nu cedează la antiacide sugerează gastrita de reflux (trecerea bilei din duoden în stomac). La acest tip de gastrită se pot asocia grețuri și vărsături bilioase. Alte simptome asociate gastritelor sunt: pirozis (senzația de arsură „în capul pieptului”), pierderea poftei de mâncare, senzația de sațietate precoce după masă (senzație de prea plin), scădere în greutate neintenționată. De asemenea, netratată, gastrita poate cauza sângerări la nivelul stomacului sau anemii.
Gastrita: diagnostic și tratament
Diagnosticul se pune pe baza manifestărilor clinice, alături de endoscopia digestivă superioară (introducerea prin cavitatea bucală a unui tub flexibil - endoscopul, prevăzut în capăt cu o mini-cameră video) care evidențiază leziunile mucoasei gastrice și întinderea lor. În timpul examenului endoscopic se poate efectua o biopsie (prelevarea de țesut gastric) pentru examinare histopatologică care poate stabili cauza gastritei. De asemenea, poate fi efectuată și analiza materiilor fecale pentru depistarea infecției cu Helicobacter pylori sau a altor bacterii sau virusuri care pot determina apariția gastritei.
Tratamentul diferă de la o persoană la alta. Întrucât un stil de viață nesănatos poate contribui la apariția gastritelor, tratarea acesteia necesită atât respectarea unui tratament medicametos, cât și adoptarea unui regim alimentar corespunzător. Tratamentul medicamentos urmărește scăderea cantității de acid gastric pentru ameliorarea simptomelor și pentru a permite vindecarea mucoasei stomacului. Sunt recomandate tratamentele pe baza de inhibitori ai receptorilor histaminici (ranitidina, famotidina, cimetidina), inhibitori de pompă de protoni (omeprazol, esomeprazol, pantoprazol, lanzoprazol, rabeprazol) sau antiacide. Gastrita acută nu are un tratament specific, excepție făcând cazurile în care afecțiunea este determinată de infecția cu Helicobacter pylori, situație în care se administrează antibiotic, la fel ca și în gastrita cronică. De asemenea, se poate recomanda antibiotic și în cazul gastritelor provocate de alte bacterii.
Schimbarea stilului de viață cu renunțarea la consumul de tutun și adoptarea unui regim alimentar corespunzător (cu renunțarea la consumul de condimente, prăjeli, carne grasă, alcool în cantități crescute, cafea, ceai verde negru, sucuri de fructe citrice), evitarea meselor copioase (sunt recomandate mesele mici și dese) reprezintă măsuri benefice pentru ameliorarea simptomatologiei gastritelor. De asemenea, anumite medicamente, precum AINS ar trebui evitate sau utilizate în cantități mici și pe termen scurt.
Pentru programări la medicul specialist, aveți la dispoziție numărul 0232 920 – Call Center Arcadia.
Powered by Froala Editor
