Articole medicale

20.08.2024

Gastrita acută

Dr. Ancuta Enea

Medic specialist Gastroenterologie

Gastrita acută
Gastrita acută

Gastrita acută este definită ca inflamația bruscă a mucoasei stomacului. Inflamația poate implica întreg stomacul (pangastrită) sau o regiune a acestuia (gastrită antrală).
Gastritele acute se clasifică în două mari categorii: gastrite erozive (cu eroziuni superficiale, profunde și hemoragice) și gastrite nonerozive (cauzate de Helicobacter pylori).

Cauzele gastritei acute

Cauzele gastritelor acute sunt diverse. Printre cele mai frecvente se numără:

  • medicamente (AINS – acid acetilsalicilic, ibuprofen, naproxen, diclofenac etc.; preparate de Fe, colchicină, citostatice, corticoterapie, unele antibiotice – eritromicină, tetraciclină, doxiciclină);
  • băuturi alcoolice concentrate (whisky, gin, vodcă);
  • ingestia de substanțe caustice;
  • infecții bacteriene (frecvent Helicobacter pylori, streptococi, stafilococi, Clostridium, E. coli);
  • infecții virale (citomegalovirus);
  • infecții fungice (Candida);
  • unii paraziți;
  • alergii, intoxicații alimentare;
  • stres acut, stări de șoc; politraumatisme și intervenții chirurgicale extinse, arsuri extinse, stări de șoc – septic, hipovolemic (pierderea rapidă a fluidelor din organism), anafilactic sau insuficiențe grave de organ (insuficiență respiratorie, renală, hepatică);
  • radiații;
  • reflux biliar.

Gastrita alergică presupune o alergie alimentară, de obicei la căpșuni, crustacee, ciocolată. Este o afecțiune rară, care poate apărea la orice vârstă (deși este mai frecventă la 30 de ani).

Simptomele gastritei acute

Simptomele comune gastritelor acute includ: inapetență, grețuri, vărsături, hematemeză (vărsătură cu sânge), melenă (scaun negru – semn de sângerare digestivă superioară), dureri în etajul abdominal superior, plenitudine postprandială.
Manifestările clinice în infecția acută cu Helicobacter pylori pot lipsi sau sunt minime. De cele mai multe ori constau în grețuri, vărsături, durere epigastrică. Pacienții sunt afebrili.
În gastrita alergică, manifestările clinice caracteristice se repetă în urma consumului alimentului incriminat.
În caz de toxiinfecție alimentară, boala se manifestă la 4-8 ore de la ingestia de alimente contaminate. Apar durere epigastrică, greață, vărsături, febră, uneori diaree. Toxina botulinică produce epigastralgii, grețuri, vărsături, semne neurologice – cădere parțială sau totală a pleoapei superioare), vedere dublă.

Diagnosticul gastritei acute

În diagnosticul gastritei acute erozive, endoscopia digestivă superioară are un rol foarte important întrucât poate obiectiva leziunile de la nivelul mucoasei gastrice și prezența sau absența complicațiilor (hemoragii, ulcer etc). Histologic, prin biopsia mucoasei gastrice se precizează substratul modificărilor constatate endoscopic și se depistează bacteria Helicobacter pylori dacă este prezentă.
Alte investigații necesare sunt: hemograma, timpul Quick, fibrinogenemia, creatininemia, ureea serică, Ag fecal Helicobacter pylori.

Ne putem gândi la o gastrită acută alergică atunci când simptomele apar rapid după ingestia unor cantități mici dintr-un aliment la care posibil suntem alergici. Manifestările se repetă la o a doua ingestie. Gastrita acută alergică necesită consult la medicul alergolog.

Tratamentul gastritei acute

Tratamentul gastritelor acute erozive este dependent de condiția etiologică.
Cel mai adesea se folosesc inhibitori de pompă de protoni de tipul omeprazol, pantoprazol, lansoprazol, esomeprazol etc.
Tratamentul gastritei acute datorate bacteriei Helicobacter pylori presupune eradicarea bacteriei cu scheme de tratament ce conțin inhibitori de pompă de protoni (IPP) și antibiotice.
Simptomatic, se pot administra prokinetice.
În gastritele alergice, tratamentul constă în interzicerea alimentului/alimentelor incriminate și poate include corticoterapie orală la pacienții cu forme mai severe.

Netratată, gastrita acută poate duce la complicații: hemoragii din eroziuni, ulcer, îngustarea zonei antrale/pilorice din cauza edemului, cu tulburări de evacuare gastrică, deshidratare în caz de vărsături incoercibile, insuficiență renală acută secundară deshidratării.

Prevenirea gastritei acute

Măsurile profilactice pentru prevenirea gastritei acute sunt: încurajarea pacienților să abandoneze fumatul și consumul de alcool, atenționarea lor privind efectul potențial agresiv al unor medicamente asupra mucoasei gastrice – AINS, acidul acetilsalicilic, corticoterapia și agenții chimici, urmărirea eficienței schemelor terapeutice de eradicare a infecției cu Helicobacter pylori, evitarea expunerii la potențialii factori etiologici ai gastritelor acute, evitarea condimentelor, prăjelilor, alimentelor acide. Sunt recomandate mesele frecvente, reduse cantitativ, evitarea stresului și a situațiilor conflictuale.

Pentru programări, pacienții au la dispoziție numărul de telefon 0232 920, Call Center Arcadia.