Deși cu o scădere importantă a incidenței, cancerul gastric rămâne unul dintre cele mai frecvente tipuri de neoplazii. Conform datelor GLOBOCAN 2018, cancerul gastric reprezintă a treia cauză principală de deces la nivel mondial, după cancerul pulmonar și cel colorectal. Incidența cea mai crescută este în decada a 7 a de viață, iar boala este de 2 ori mai frecventă la bărbați decât la femei
95% din cancerele gastrice sunt adenocarcinoame, urmate de limfoame gastrice. Aceste adenocarcinoame sunt clasificate în cancere cardiale și non cardiale.
Cancerul gastric: factori de risc
Conform datelor publicate de Yusefi AR et al. într-un review ce a cuprins 43 de articole, 52 de factori de risc au fost identificați în apariția cancerului gastric și clasificați în 9 categorii:
- dieta;
- stilul de viață;
- predispoziția genetică;
- istoricul familial;
- tratamente sau patologii asociate;
- infecții;
- caracteristici demografice;
- expunerea profesională;
- radiații ionizante.
Dieta poate inhiba sau induce procesul de carcinogeneză: aportul crescut de sare, inclusiv alimente conservate (de exemplu afumături sau murături cu sare), carbohidrații pot crește semnificativ riscul de apariție a cancerului gastric, în timp ce consumul de fibre, fructe și legume proaspete scad acest risc.
Expunerea epiteliului gastric la Helicobacter pylori duce la o reacție inflamatorie concomitentă cu una imună cu generarea speciei reactive de oxigen și niveluri crescute de nitric oxid-sintetază, rezultate ce duc la activarea oncogenelor și dezvoltarea cancerului gastric.
Instabilitatea microsatelită și E-cadherina sunt cele mai frecvente modificări genetice asociate cu o istorie familială a cancerului gastric (mai mult de două rude în două generații succesive).
Sindroamele ereditare includ cancerul gastric difuz, polipoza adenomatoasă familială și sindromul Peutz- Jeghers.
Antecedentele personale – refluxul gastro-esofagian, intervenții chirurgicale gastrice anterioare, polipi gastrici.
Cancerul gastric: simptome
Cancerul gastric în stadiul incipient este de obicei asimptomatic sau asociat cu semne nespecifice cum ar fi dispepsia (disconfort sau durere în abdomenul superior sau senzație de sațietate precoce). În stadii avansate pacienții pot prezenta durere abdominală persistentă, scădere ponderală, hemoragie digestivă superioară exteriorizată prin hematemeză. Vărsătura persistentă este un semn de stenoză pilorică.
Strategiile care se adresează prevenției apariției cancerului gastric sunt bazate pe eradicarea infecției cu H. pylori și recomandări în schimbarea dietei. La pacienții cu risc crescut, supravegherea endoscopică periodică este recomandată.
Cancerul gastric: metode de diagnostic și stadializare
Endoscopia digestivă superioară este gold-standardul pentru diagnosticul de cancer gastric. Inovațiile recente au contribuit la identificarea unui număr crescut de cancere gastrice în stadii incipiente.
Cromoendoscopia utilizând pulverizarea colorantului indigo a jucat un rol important pentru identificarea leziunilor gastrice incipiente.
Endoscopia cu magnificație este o tehnică ce are ca principiu obținerea unor imagini mărite ale structurilor examinate. De la imaginea mărită de 100 de ori în magnificația clasică, în prezent s-a ajuns la imaginea mărită de 1400-1500 ori în microendoscopia cu magnificație și citoendoscopie. Tehnica examinării în Narrow Band Imaging (NBI) este o nouă tehnică utilizată pentru creșterea acurateţei diagnosticului pe baza fenomenului optic prin care gradul penetraţiei diferitelor ţesuturi depinde de lungimea de undă folosită.
Prognosticul pacienților cu cancer gastric în stadii local avansate/sistemic avansate, depinde de intervenția chirurgicală ce va fi efectuată. Metastazele hepatice sau limfoganglionare evidențiate prin explorări imagistice cum ar fi: CT sau PET-CT, pot fi asociate cu interventii cu caracter paliativ. Diseminarea peritoneală, care poate fi uneori dificil de evaluat prin metodele imagistice convenționale, reprezintă un impediment pentru efectuarea unei chirurgii radicale. De aceea, laparoscopia exploratorie, tehnică minim invazivă, de scurtă durată, are avantajul de a depista diseminarea peritoneală, invazia extraseroasă și posibilitatea de a efectua lavaj peritoneal pentru citologie, informații ce devin importante pentru stabilirea conduitei terapeutice ulterioare.
Stadializarea TNM utilizată de AJCC este universal acceptată, fiind un factor major pentru prognostic și decizie terapeutică.
Cancerul gastric: metode de tratament
Tratamentul pacienților cu cancer gastric necesită o echipă multidisciplinară alcătuită din chirurg oncolog, oncolog, gastroenterolog, radiolog si anatomo-patolog.
Tratamentul endoscopic
Rezecția endoscopică a mucoasei sau EMR (Endoscopic Mucosal Resection) este posibilă pentru cancerele cu dimensiuni sub 2 cm limitate la mucoasă. Disecția endoscopică a submucoasei (ESD- Endoscopic Submucosal Dissection) este un alt tip de procedură ce se poate efectua în cazuri bine selectate.
Subiectele dezbatute în literatura de specialitate se referă la influența rezultatelor obținute în urma limfadenectomiei D2 în centre specializate, alegerea tipului de intervenție, metode de reconstrucție ale tractului digestiv, extensia limfadenectomiei, necesitatea splenopancreatectomiei și tipul/indicația de tratament adjuvant/ neoadjuvant.
Pentru cancerele gastrice rezecabile ghidurile NCCN recomandă gastrectomie cu limfadenectomie D1 sau D2 modificată, cu examinarea a minim 16 ganglioni. În ultimul timp, o abordare multimodală a fost adoptată la pacienții cu cancer gastric local avansat prin administrarea chimioterapiei neoadjuvante, justificată de reducerea tumorală, obținerea unei rate mai mari de rezecție R0 și efectul asupra micrometastazelor.
Cancerul gastric este o boală multifactorială având în vedere interacțiunea dintre susceptibilitatea genetică și factorii de mediu.
Termenul „cancer gastric”, un termen larg, include diferite etape ale bolii, dar planurile de tratament diferă foarte mult în funcție de stadiu. Cancerul gastric incipient este tratat folosind metode minim invazive, cum ar fi tratamentul endoscopic. Pentru cancerul avansat, dacă intervenția chirurgicală extinsă nu este indicată, tratamentul multidisciplinar, este utilizat pentru a îmbunătăți rezultatul tratamentului.
Powered by Froala Editor
