Epilepsia vasculară: Cum afectează pacienții care au avut un AVC

Accidentul vascular cerebral (AVC) continuă să reprezinte una dintre principalele cauze de deces și dizabilitate la nivel mondial. Complicațiile și sechelele unui AVC includ adesea tulburări cognitive, deficite motorii, tulburări vizuale, de vorbire și limbaj, dar și tulburări emoționale. Una dintre complicațiile frecvent întâlnite este reprezentată de epilepsia vasculară.[1] Ce este aceasta și cum afectează supraviețuitorii AVC poți afla mai jos.
 

Ce este epilepsia vasculară?

Epilepsia vasculară este o formă de epilepsie care apare ca urmare a unui accident vascular cerebral. AVC-ul poate provoca leziuni la nivelul creierului, iar aceste leziuni pot perturba activitatea electrică normală a creierului, ceea ce poate duce la convulsii.[2][3][4]

Conform celei mai recente clasificări revizuite a Ligii Internaționale Împotriva Epilepsiei (ILAE), epilepsia vasculară este definită ca apariția unei crize epileptice tardive în contextul unui accident vascular cerebral. Această definiție elimină necesitatea așteptării unei a doua crize pentru a stabili diagnosticul, spre deosebire de definiția anterioară, care necesita cel puțin două crize epileptice neprovocate apărute la minimum două săptămâni după AVC.[3] 

Epilepsia vasculară poate fi cauzată de diverse tipuri de leziuni cerebrale care rezultă dintr-un AVC, inclusiv hemoragii cerebrale, infarcte cerebrale și leziuni ischemice. Diagnosticul epilepsiei vasculare poate fi dificil, deoarece simptomele pot varia în funcție de zona creierului afectată de AVC. Cu toate acestea, un neurolog poate folosi o serie de teste, inclusiv electroencefalograma (EEG) și imagistica prin rezonanță magnetică (IRM), pentru a confirma diagnosticul.[2][3][4]

Factori de risc pentru epilepsia vasculară

Nu toți pacienții care au avut un accident vascular cerebral vor dezvolta epilepsie vasculară, dar există anumiți factori de risc care pot crește probabilitatea apariției acestei afecțiuni. Aceștia includ: convulsiile simptomatice acute, implicarea corticală, severitatea și etiologia accidentului vascular cerebral, vârsta sub 65 de ani și tipul de accident vascular cerebral (hemoragic vs. ischemic).[2][3][4] Mai exact:

• un AVC hemoragic este asociat cu risc mai ridicat crize epileptice și epilepsie comparativ cu un AVC ischemic; 
• cu cât AVC-ul este mai sever și afectează o zonă mai mare a creierului, cu atât este mai mare riscul de epilepsie vasculară;
• AVC-urile care afectează cortexul cerebral, stratul exterior al creierului care controlează mișcarea și alte funcții precum gândirea, vederea și emoțiile, sunt mai susceptibile de a duce la epilepsie.[2][3][4]

În plus, unele studii susțin un risc crescut de epilepsie vasculară la pacienții cu diabet, dislipidemie, hipertensiune arterială, infecții periferice, depresie sau demență.[2]

Cum afectează epilepsia vasculară pacienții care au avut un AVC?

Epilepsia vasculară are un impact semnificativ asupra pacienților care au avut un accident vascular cerebral (AVC), afectând diferite aspecte ale vieții lor. Simptomele convulsiilor cerebrale simptomatice depind de topografia leziunilor cerebrale provocate de AVC. Acest lucru înseamnă că tipul și severitatea simptomelor fiecărei crize variază în funcție de regiunea creierului care este afectată. Acest lucru poate conduce la o gamă variată de convulsii, fiecare având propriile sale caracteristici distincte.[2][3][4]

Există trei tipuri principale de convulsii: convulsii cu debut focal, convulsii cu debut generalizat și convulsii cu debut necunoscut. Convulsiile cu debut focal încep pe o parte a creierului și pot fi motorii sau non-motorii. Convulsiile cu debut generalizat implică tot creierul și afectează întregul corp. În fine, convulsiile cu debut necunoscut sunt acelea în care nu se poate determina unde a început criza în creier.[5] 

Simptomele epilepsiei vasculare pot varia în funcție de zona afectată a creierului și de tipul de convulsii. Printre simptomele comune se numără:

• pierderea conștienței; 
• mișcări involuntare ale membrelor; 
• confuzie temporară; 
• episoade de absență; 
• tulburări senzoriale, cum ar fi senzația de furnicături sau amorțeală.[5]
  
  

Impactul epilepsiei vasculare asupra calității vieții și prognosticului pacienților

Epilepsia vasculară are un impact semnificativ asupra calității vieții și prognosticului pacienților, fiind asociată cu o mortalitate mai ridicată și cu rezultate funcționale și cognitive slabe la pacienții cu AVC. Această afecțiune poate apărea chiar și la ani după un AVC și necesită un tratament rapid și pe viață, cu o urmărire neurologică riguroasă.[2][3][4]

Impactul epilepsiei vasculare asupra calității vieții pacienților poate fi înțeles și mai bine dacă luăm în considerare următoarele aspecte:

• limitarea mobilității și a independenței personale, cauzată de crizele epileptice;
• dificultăți cognitive și de memorie, care pot afecta capacitatea pacientului de a îndeplini diverse sarcini de zi cu zi; 
• problemele emoționale și psihologice, inclusiv anxietate și depresie, cauzate de teama de crize epileptice și de stigmatul asociat cu aceasta boală.[2][3][4]

Epilepsia vasculară este o complicație frecventă a accidentului vascular cerebral și una ce poate avea un impact major asupra pacienților. Un astfel diagnostic poate fi dificil de acceptat, dar există multe resurse disponibile pentru a ajuta pacienții și familiile lor să facă față acestei afecțiuni. Este important să se discute cu un medic despre opțiunile de tratament și să se caute sprijin emoțional și psihologic. Tratamentul adecvat și un plan de recuperare personalizat pot duce la o mai bună gestionare a bolii și la îmbunătățirea calității vieții și prognosticului pacienților afectați.

Programează consultație pentru a afla mai multe despre soluțiile disponibile pentru pacienții cu epilepsie vasculară la Spitalul de Recuperare Medicală Arcadia! 

Surse: