Vă confruntați cu o piele uscată, dură și descuamată la nivelul mâinilor? Aveți fisuri adânci, dureroase ce sângerează ușor? Eczema mâinilor poate fi cauza. La prima vedere, nu pare a fi ceva deosebit, până ajungi să te confrunți cu ea.
Eczema sau dermatita de contact a mâinilor este o afecțiune cronică, frecventă ce poate afecta viața profesională și socială a persoanei care suferă de această afecțiune. Această patologie este încadrată în categoria dermatozelor ocupaționale agravată de spălarea frecventă a mâinilor și expunerea la substanțe iritante și alergizante.
Eczema mâinilor poate fi demoralizantă, creând un disconfort semnificativ. Poate îngreuna orice activitate zilnică. Pacienții se pot simți stânjeniți de aspectul mâinilor, mai ales cei a căror muncă presupune interacțiunea cu alte persoane. În multe situații, pentru pacienți, această afecțiune este resimțită ca o povară fizică și psihică, generând frustrăre și îngrijorare. Sunt multe cazuri în care cariera are de suferit, necesitând chiar schimbarea locului de muncă.
Cauzele apariției eczemei mâinilor
Este determinată de substanțe ce deteriorează funcția de apărare a pielii. Factorii declanșatori alterează stratul cornos, prin îndepărtarea filmului lipidic, conducând la pierderi de apă și apariția fenomenelor inflamatorii.
Tipurile dermatitei de contact
Există două forme de dermatită de contact: dermatită de contact iritativă și dermatită de contact alergică.
Cea mai mare parte din dermatitele ocupaţionale ale mâinii sunt de natură iritativă. Este cauzată de expunerea tegumentului la agenți chimici sau alte tipuri de agenți fizici, capabili de a irita pielea. Iritanții puternici cauzează reacții toxice chiar și după expuneri de scurtă durată. În majoritatea cazurilor apare după expunerea cumulativă cronica la unul sau mai mulți agenți iritanți. Leziunile sunt bine delimitate și localizate doar pe zona de contact. Poate afecta orice persoană, fără a avea un teren alergic anterior, gravitatea manifestărilor cutanate fiind dependentă de penetrabilitatea și de grosimea stratului cornos. Cei mai frecenți agenți toxici/iritanți: expunerea îndelungată la apă şi săpun, substanțe dezinfectante, acizi și baze ,aditivi din cauciuc, detergenţi, vopsele, metale, insecticide, pesticide, ciment, solvenţi industriali, soluţii pentru industria pielii, unele plante, fibra de sticlă, lâna, materiale ignifuge şi multe altele.
Dermatita de contact alergică, prin sensibilizare, apare pe fundalul unei dermatite iritante sau se poate instala independent. Este o formă de reacție imunologică întârziată de hipersensibilitate. Expunerea la un agent alergen puternic produce sensibilizare în aproximativ o săptămână, iar expunerea la un alergen slab poate dura uneori luni sau ani pentru apariția sensibilizării. Alergenii tipici includ: cauciuc, latex, răşini, amine aromatice (parabeni, vopsea de păr), parfumuri, coloranți pentru textile și cerneală, metale prezente în haine și bijuterii, conservanţi din cosmetice şi produse de îngrijire, medicații topice, remedii naturiste. Leziunile afectează persoane susceptibile, apar lent, după expuneri repetate. Sunt imprecis delimitate, localizate pe zona de contact şi se propagă la tegumentul înconjurător, extinzându-se și la distanţă de zonele afectate direct.
Inițial eczema mâinii se manifestă prin roșeață, mâncărime sau usturime, descuamare, mici vezicule, exsudație. Netratată, pielea devine uscată, îngroșată, cu fisuri adânci și dureroase, sângerânde. În formele severe de dermatiă iritativă leziunilor pot ajunge până la necroză. Uneori apar pustule și secreție purulentă, prin suprainfecție bacteriană. Poate afecta atât fața dorsală, cât si cea palmară a mâinilor, şi poate asocia modificări unghiale.
Care sunt persoanele cele mai afectate?
Poate fi întâlnită la orice categorie profesională, însă printre cele mai expuse se numără: frizeri și coafeze, cosmeticiene, persoane din industria alimentară, personal medical, tehnicieni dentari, personal de curaţenie, pictori, sculptori, agricultori, grădinari, florari, mecanici, constructori.
Factorii favorizanţi sunt: aerul rece şi uscat, spălarea frecventă a mâinilor, antecedente de dermatită atopică.
Diagnostic și tratament
- Diagnosticarea este simplă, se realizează pe baza anamnezei şi a aspectului clinic. Medicul dermatolog decide asupra necesităţii unor investigaţii suplimentare. Poate fi efectuat un examen micologic pentru a diferenţia afecțiunea în cauză de ciuperca mâinii, iar în unele situaţii se indică biopsiere cutanată pentru excluderea psoriazisului. Testele alergologice sunt utile doar în cazul dermatitelor de contact alergice.
- Prevenţia primară: informarea pacienţilor asupra măsurilor de protecție, îndeosebi a persoanelor cu dermatită atopică sau psoriasis care activează în mediile profesionale cu risc crescut. Evitarea, pe cât posibil, a substanţelor iritante sau caustice prin purtarea unor echipamente de protecţie (ochelari, scuturi, mănuşi). În caz de contact, regiunea afectată trebuie spălată cu apă din abundenţă sau cu o soluţie neutralizantă slab.
- Prevenţia secundară: diagnosticarea din timp a primelor semne de dermatită de contact a mâinilor, acordând o atenţie deosebită măsurilor de protecţie şi întreţinere pentru a evita formele severe de boală.
- Prevenţia terţiară: în cazurile severe de boală, pacienţii sunt instruiţi cum să facă faţă şi sunt încurajaţi să ia în considerare opțiunea unei eventuale schimbări a locului de muncă.
- Strategia terapeutică constă în: identificarea şi îndepărtarea factorilor declanşatori, utilizarea unor produse adecvate de spălare, creme emoliente, aplicarea topică de glucocorticoizi. Uneori se pot observa ameliorări în perioadele în care se reduce expunerea la factorii declanșatori, în concediu, vacanță, în weekend. În cazurile severe poate fi necesară administrarea sistemică de glucocorticoizi sau alţi imunomodulatori. Fără tratament şi nerespectarea măsurilor de prevenție, eczema mâinilor tinde să se agraveze. În formele cronice de dermatită de contact iritativă se poate recomanda terapia PUVA (Psoralen Ultra Violete A).
Recomandări
- Spălaţi mâinile ori de câte ori este necesar, utilizând agenţi de spălare blânzi, din categorii syndet (săpun fără săpun). Folosiți doar săpunuri blânde, pentru piele sensibilă, fără parfum, alcool, coloranţi sau alţi potenţiali alergeni; evitaţi de asemenea săpunurile antibacteriene. Spălarea frecventă a mâinilor cu apă rece sau fierbinte, utilizând agenţi de spălare agresivi, soluţii alcoolice dezinfectante, îndepărtează filmul lipidic de pe suprafaţa pielii. Prin deteriorarea barierei cutanate se creează breşe prin care iritanţii penetrează și atacă straturile pielii.
- Înainte de spălare, îndepărtaţi inelele întrucât sub acestea se pot acumula substanţe iritante. Clătiţi mâinile cu apă călduţă, din abundenţă. Uscaţi cu blândeţe şi răbdare mânile, prin tamponare, până la absorbţia completă a apei;
- Evitaţi băile lungi si fierbinți. Dușurile sau baia generală cu apă călduţă, nu ar trebui să dureze mai mult de 10-15 minute.
- Folosiţi produse emoliente după fiecare spălare şi ori de câte ori simţiţi pielea uscată, pentru a reface bariera cutanată. Acest tip de produse trebuie să fie nelipsite din rutina dumneavoastră zilnică. De asemenea, crema emolientă trebuie sa conțină cât mai puţine ingrediente, aditivi, parfumuri. Sunt de preferat produsele pentru piele sensibilă.
- Dacă pe suprafaţa mâinilor apar fisuri şi sângerari, se recomandă imersia mâinilor în apă călduţă pentru 5 minute, apoi aplicaţi o cremă emolientă şi acoperiţi cu mănuşi din bumbac pentru 30 de minute, de două ori pe zi;
- Utilizaţi mănuşi de protecţie căptuşite, cu interiorul din bumbac, atunci când intraţi în contact cu substanţe chimice, iritante. Este indicată evitarea mănuşilor din latex sau cauciuc, deoarece pot provoca reacţii alergice, eventual înlocuirea lor cu cele din vinyl. Când necesită folosirea lor, schimbaţi-le periodic, mai ales în cazul pătrunderii apei în interior. Purtarea mănușilor determină transpiraţie abundentă ce conduce la agravarea sau reactivarea eczemelor.
- Protejaţi-vă mâinile de vremea rece, vânt purtând mănuşi călduroase; evitaţi materialele aspre, precum lâna.
