Cu toții avem momente de tristețe, dar acestea nu trebuie confundate cu depresia, o boală de care, conform statisticilor Organizației Mondiale a Sănătății, suferă peste 300 de milioane de oameni. Din acest motiv, cunoașterea factorilor de risc și a măsurilor preventive sunt doi pași importanți în înțelegerea și tratarea acestei boli globale.
Depresia este o afecţiune psihiatrică frecventă care se caracterizează prin următoarele simptome:
- dispoziţie tristă;
- scăderea interesului şi a motivaţiei;
- tendinţă de retragere socială;
- insomnie şi oboseală în timpul zilei, senzaţie de lipsă a energiei;
- diminuarea apetitului alimentar, scădere ponderală, diminuarea interesului sexual;
- scăderea concentrării;
- gânduri suicidare.
Nu este necesar să fie prezente toate simptomele de mai sus pentru a fi pus diagnosticul de depresie, iar în unele cazuri debutul acestei afecțiuni poate fi mai puţin tipic, cu simptome diferite faţă de cele menţionate (de exemplu, creşterea apetitului alimentar sau o nervozitate persistentă, fără a fi însoţită de tristeţe evidentă). De asemenea, unele din aceste simptome pot fi cauzate de alte afecţiuni, iar un diagnostic de certitudine trebuie stabilit în urma unei evaluări medicale amănunţite.
Factori de risc în depresie
Depresia este o afecţiune psihică care nu are o cauză unică. Se declanşează, în general, la persoanele care au un risc genetic, prin acţiunea unor factori de mediu (stres cronic, evenimente negative de viaţă, catastrofe naturale). Atunci când o persoană se confruntă cu multe dificultăţi, atunci când problemele de viaţă sunt foarte mari sau influența genetică este crescută, riscul de depresie este mai ridicat. Cunoaşterea acestor factori de risc este importantă având în vedere că evitarea şi managementul corect al acestora ar putea împiedica dezvoltarea ulterioară a afecțiunii. Vom menţiona în continuare câţiva din factorii implicaţi în declanşarea depresiei:
- Factorul genetic – istoricul familial (prezenţa în familie de persoane cu afecţiuni psihiatrice, în special cu depresie sau tulburare afectivă bipolară) şi personal de depresie.
- Alte probleme de natură psihică – tulburările de personalitate, anxietatea, insomnia, dependenţa de băuturi alcoolice sau abuzul de droguri, demenţa, sindromul de burnout sau tulburarea de tip ADHD.
- Evenimentele specifice ciclului de viaţă şi evenimentele negative – naşterea, divorţul, pierderea serviciului, îmbătrânirea, pensionarea, îmbolnăvirea, decesul unei persoane apropiate etc.
- Calamităţile şi catastrofele naturale – cutremur, incendiu, război etc.
- Bolile cronice şi infirmitatea – hipertensiunea arterială, insuficienţa cardiacă, accidentele vasculare cerebrale, cancerul, diabetul, hipotiroidia, epilepsia sau poliartrita reumatoidă.
- Contextul socio-financiar defavorabil – sărăcia, izolarea socială, lipsa unei locuinţe adecvate, nivelul redus de educaţie, carenţele nutriţionale, absenţa asigurării medicale sau accesul limitat la serviciile medicale.
Metode de prevenţie în depresie
Pentru a reduce riscul de apariţie a depresiei, au fost descrise o serie de măsuri care pot fi aplicate atât pentru persoanele obişnuite, dar mai ales pentru cei care au un risc crescut de a dezvolta această afecțiune. Aceste măsuri de prevenție ar putea reduce cu un sfert sau chiar cu jumătate riscul instalării depresiei, sunt nespecifice şi includ măsuri nutriţionale, legate de stilului de viaţă, metode educaţionale, de consiliere, psihoterapeutice, farmacologice, dar şi limitarea factorilor de risc. Vom menţiona în continuare câteva măsuri care ar putea preveni depresia:
- Identificarea şi tratarea corectă a afecţiunilor medicale sau psihice atunci când acestea sunt prezente.
- Îmbunătăţirea stilului de viaţă, care include alimentaţia sănătoasă (consumul de peşte, de omega 3, antioxidanţi, menţinerea unui nivel optim de vitamina D), practicarea unei forme de activităţi fizice, echilibru între muncă şi odihnă, practicarea de exerciţii de relaxare precum meditaţia. De asemenea, activităţile sociale şi suportul social sunt factori de protecţie în depresie. Încurajarea petrecerii timpului liber cu cei apropiaţi şi cultivarea unor relaţii solide de familie şi cu prietenii scad riscul de depresie.
- Consilierea, suportul psihologic, psihoterapia. Măsurile psihoterapeutice reprezintă o metodă eficientă de protecţie împotriva depresiei. În cadrul şedinţelor de psihoterapie se pot folosi tehnici de management al stresului, metode de rezolvare a problemelor, managementul emoţiilor, antrenarea abilităţilor sociale, antrenarea comportamentului prosocial.
- Informarea, autodocumentarea şi educarea din surse adecvate asupra metodelor de combatere a stresului, de management a emoţiilor, de îmbunătăţire a abilităţilor sociale, de comunicare şi de creştere a stimei de sine.
- Tratarea precoce a depresiei deja instalate, prin psihoterapie sau terapie medicamentoasă.
Intervenţia de prevenţie a depresiei în perioada copilăriei presupune expunerea copilului la un mediu educaţional susţinut, antrenarea abilităţilor sociale, contact cu alţi copii din medii sociale diferite, dezvoltarea de aptitudini pentru a face faţă diverselor situaţii de viaţă, precum autogestionarea emoţiilor, încurajarea, descurajarea aplicării de pedepse şi a neglijării acestuia, asigurarea unui suport familial adecvat şi a unei alimentaţii sănătoase. De asemenea, disfuncţiile din cadrul familiei sau perturbările emoţionale şi de comportament ale părinţilor pot influenţa dezvoltarea emoţională a copilului. În această situație, metodele de intervenţie ar trebui adresate întregii familii. Adoptarea unor metode corecte de parenting ar putea scădea vulnerabilitatea copilului la depresie şi susţine dezvoltarea unui viitor adult cu abilităţi adecvate de a face faţă stresului.
Primul pas în tratarea corectă a depresiei trebuie să fie programarea la un medic specialist. Consilierea, suportul psihologic şi psihoterapia sunt metode eficiente dovedite ştiinţific care vă pot ajuta atât în prevenirea, cât şi în tratamentul depresiei. Programările se realizează prin intermediul serviciului Call Center – 0232 920.
