Aspectul și senzația de „ochi roșii” reprezintă cea mai frecventă manifestare ce ȋndeamnă pacientul să se adreseze specialistului oftalmolog. Dintre cauzele cele mai frecvente ale ochilor roșii fac parte:
- factorii din mediu ȋnconjurător: praf, polen, fum, diverse noxe.
- o igienă necorespunzătoare a ochilor şi a mâinilor – aceasta stă de cele mai multe ori la baza transmiterii diverselor boli, cum ar fi conjunctivita.
- hemoragie subconjunctivală – spontană sau posttraumatică: poate apărea după un acces prelungit de tuse, de exemplu. Deși asimptomatică, este spectaculoasă ca prezentare: pacientul descrie ochiul ca fiind plin cu sânge. Hemoragia subconjunctivală poate fi totuşi un semnal de alarmă pentru o afecţiune generală cardiovasculară (puseu de hipertensiune arterială), diabet zaharat etc.
- corpi străini extraoculari: metalici (fier, cupru, mercur, aluminiu) sau non-metalici(fragmente vegetale, particule de piatră, plastic, nisip, sticlă). Aceste situații se produc ȋn mare parte din cauza nerespectării normelor de protecţie a muncii. Tot aici se ȋncadrează şi arsurile oculare cu diverse substanţe chimice: acetona, detergent lichid, vopsea, diluant, pesticide.
- infecţii si inflamaţii oculare: celulita preseptală/septală, conjunctivite, keratite, uveite, endoftalmite.
- sindromul de ochi uscat: sindrom primar (fără o cauză anume) sau secundar (boli reumatismale sau colagenoze).
- exoftalmia: protruzia globilor oculari (ieşirea ochiului din orbită) cu diverse grade, ȋntâlnită ȋn special ȋn hipertiroidie.
- atacul acut de glaucom: se manifestă prin durere oculară severă, scăderea vederii, halouri ȋn jurul surselor de lumină (inel luminos/multicolor), fotofobie, lăcrimare, stare de rău sistemică (greaţă, vărsături, dureri de cap), simptomele generale fiind mai pregnante decât cele oculare. Este o situaţie gravă, o urgenţă medico-chirurgicală. Amânarea tratamentului conduce la complicaţii şi la pierderea vederii.
Tratamentul ochilor roșii are, prin urmare, ca prim pas combaterea efectelor/simptomelor, pentru a nu fi compromisă definitiv vederea. Ȋn urma investigaţiilor efectuate de medicul oftalmolog, vor fi puse ȋn evidenţă cauzele ce au stat la baza declanşării simptomelor.
Așadar, se impune diagnosticarea precoce şi stabilirea unui tratament adecvat și nu se recomandă amânarea vizitei la medic în speranța „vindecării de la sine” a simptomelor.
