Constipația – cauze, simptome, tratament

Constipația este definită din punct de vedere medical ca fiind prezența a mai puțin de trei scaune pe săptămână, iar constipația severă se referă la situația în care există mai puțin de un scaun pe săptămână. Unele dintre simptomele constipației includ disconfort abdominal inferior, senzația de evacuare incompletă, scaune dure sau mici, sângerare rectală și/sau fisuri anale cauzate de scaune dure.

Uneori, constipația rezultă dintr-un blocaj la nivelul intestinului gros. În acest caz, o persoană va avea nevoie de îngrijiri medicale urgente. Alteori, poate fi pur și simplu din cauza lipsei aportului de fibre sau de apă.

Ce cauzează constipația?
 

Constipația apare cel mai frecvent atunci când materiile fecale se mișcă prea încet prin tractul digestiv sau nu pot fi eliminate eficient din rect, ceea ce poate face ca scaunul să devină dur și uscat. Constipația cronică are multe cauze posibile.

Blocajele la nivelul colonului sau rectului pot încetini sau opri evacuarea scaunului. Cauzele includ:

• fisuri anale;
• ocluzia intestinală;
• tumora intraabdominală care comprimă colonul;
• cancerul colo-rectal.

Problemele neurologice pot diminua peristaltismul intestinal. Cauzele includ:

• leziuni ale nervilor care controlează funcțiile corpului (neuropatie autonomă);
• scleroză multiplă;
• boala Parkinson;
• leziuni ale măduvei spinării;
• accidente vasculare cerebrale.

Problemele cu mușchii pelvini implicați în peristaltism pot provoca constipație cronică. Aceste probleme pot include:

• incapacitatea de a relaxa mușchii pelvini pentru a permite peristaltismul (anism);
• mușchii pelvini care nu coordonează corect relaxarea și contracția (disinergie);
• mușchii pelvini slăbiți.

Hormonii ajută la echilibrarea fluidelor din organism. Bolile și condițiile care tulbură echilibrul hormonal pot duce la constipație, inclusiv:

• diabet;
• hiperparatiroidism;
• sarcina;
• tiroidă subactivă (hipotiroidism).

Medicamente care influențează motilitatea intestinală:

• anticonvulsivante utilizate pentru epilepsie;
• antidepresive;
• anumite diuretice;
• medicamente pentru afecțiuni cardio-vasculare, cum ar fi blocantele canalelor de calciu;
• suplimente de fier;
• medicamente pentru boala Parkinson;
• antalgice, cum ar fi codeina și morfina;
• unele medicamente pentru tuse și răceală care conțin dextrometorfan;
• unele antiacide.

Dacă constipația este o problemă, consultați medicul. Un examen fizic va arăta dacă există scaune dure în intestin sau orice mase neobișnuite în abdomen. Examenul clinic va include un examen rectal digital pentru a verifica tonusul muscular.

De asemenea, probabil că vor prescrie initial o serie de teste de sânge de rutină, precum și teste de scaun. Ulterior alte teste de diagnostic pot include:

• sigmoidoscopie pentru a examina rectul și colonul inferior (unde medicul va introduce un tub flexibil cu o lumină la capăt pentru a examina îndeaproape aceste zone);
• colonoscopie pentru a examina întreg colonul;
• computer-tomografie cu pregătire digestivă.

Complicațiile constipației
 

Complicațiile constipației includ:

• Hemoroizi – încordarea pentru a obține tranzitul intestinal poate determina inflamarea venelor din jurul anusului.
• Prolaps rectal – efortul depus pentru a obține defecația poate face ca o mică parte din rect să se întindă și să iasă din anus.
• Fisura anală – materiile fecale tari și de mari dimensiuni pot determina mici traumatisme la nivelul anusului.
• Boala diverticulară – se poate dezvolta dacă pereții intestinului gros sunt deteriorați de presiunea crescută necesară pentru deplasarea scaunelor mici și dure. Deteriorarea pereților intestinului gros duce la formarea de saci sau depuneri (diverticuli), care se pot inflama (diverticulită). Diverticulii sângerează uneori și rareori se rup determinând peritonită.
• Fecalomul – în care scaunul din rect și ultima parte a intestinului gros se întărește și blochează complet trecerea altor scaune, se dezvoltă uneori la persoanele cu constipație. Un fecalom duce la crampe, dureri rectale și eforturi puternice, cu imposibilitatea de a elimina materiile fecale. Uneori, mucus sau scaun lichid se scurge în jurul blocajului, ceea ce dă impresia falsă de diaree (diaree de exces). Fecalomul este mai ales frecvent în rândul persoanelor în vârstă, în special în rândul celor care sunt imobilizați la pat sau care au activitate fizică scăzută.

Preocuparea excesivă asupra tranzitului intestinal regulat, îi determină pe mulți pacienți să abuzeze utilizarea laxativelor, supozitoarelor și clismelor. Folosirea excesivă a acestor tratamente poate inhiba contracțiile normale ale intestinului și poate agrava constipația.

Persoanele cu tulburare obsesiv-compulsivă (TOC) simt adesea nevoia să-și elibereze corpul zilnic de deșeurile „necurate” sau de „toxine”. Astfel de oameni petrec adesea prea mult timp la toaletă sau devin consumatori cronici de laxative.

Constipația este cel mai bine prevenită printr-o combinație de exerciții fizice, o dietă bogată în fibre și un aport adecvat de lichide. Când este prescris un medicament potențial constipator și/sau oamenii sunt plasați în repaus la pat, medicii deseori recomandă un laxativ și recomandă un aport crescut de fibre și lichide alimentare, în loc să aștepte apariția constipației.

Remedii acasă pentru constipație
 

Un episod de constipație simplă, poate fi combătut prin masuri igieno-dietetice:

• Mâncați mai multe fibre. Fibrele fac scaunul mai voluminos și mai moale, astfel încât să fie mai ușor de eliminat. Creșteți treptat cantitatea de fibre din dieta dumneavoastră până când obțineți cel puțin 20 până la 35 de grame de fibre pe zi. Sursele bune includ cerealele integrale care se găsesc în cereale, pâine și orez brun, fasole, legume și fructe proaspete sau uscate. Prunele și cerealele de tărâțe sunt adevărate remedii pentru constipație.
• Rămâneți hidratat. Apa este importantă și pentru prevenirea constipației. Încercați să beți cel puțin 8 pahare de apă pe zi.
• Încercați cafeaua. În timp ce băuturile cu cofeină și alcoolul te pot deshidrata, există dovezi că o ceașcă de cafea sau de ceai dimineața poate ajuta la un tranzit intestinal regulat.
• Limitați alimentele bogate în grăsimi/sărace în fibre. Brânza și alte produse lactate, alimentele procesate și carnea pot agrava constipația.
• Faceți sport regulat. Mișcarea corpului vă va menține și peristaltismul intestinal.
• Verificați-vă medicamentele. Multe medicamente eliberate pe bază de rețetă pot provoca constipație. Întrebați medicul dacă aceasta ar putea fi problemă și dacă există o alternativă.
• Masaj. Masarea propriului abdomen într-un anumit mod poate ajuta la încurajarea peristaltismului.
• Supozitoare cu glicerină. Unele medicamente pentru constipație fără prescripție medicală sunt menite să fie introduse direct în rect. De obicei funcționează mai repede decât laxativele pe care le luați pe cale orală.
• Laxativele – pot provoca dependență.
• Prebiotice și probiotice. Este posibil să aveți probleme digestive, inclusiv constipație, din cauza unui dezechilibru al bacteriilor care trăiesc în mod natural în intestine. Suplimentele sau alimentele care conțin prebiotice, cum ar fi bananele și fulgii de ovăz, și probioticele, cum ar fi iaurtul și alimentele fermentate, pot ajuta.

Dacă medicamentele fără prescripție medicală nu vă ajută la constipația cronică, medicul dumneavoastră vă poate recomanda un medicament pe bază de prescripție medicală, mai ales dacă aveți sindromul de colon iritabil, după excluderea prin intermediul investigațiilor a unor leziuni organice.  

Adresați-vă imediat medicului dacă aveți oricare dintre aceste simptome asociate constipației:

• dureri abdominale;
• sânge în scaun;
• pierdere în greutate inexplicabilă;
• incapacitatea de a avea tranzit intestinal pentru materii fecale si gaze.

De asemenea, dacă întâmpinați probleme de mai mult de trei săptămâni și tratamentele pentru constipație nu funcționează, este posibil să aveți o afecțiune numită constipație cronică idiopatică (CIC), ceea ce înseamnă că constipația dumneavoastră poate fi cauzată de altceva decât fizic sau fiziologic.

Pentru un diagnostic cert și un tratament adecvat, recomandăm consultația de specialitate. Pentru programări, aveți la dispoziție numărul 0232 920, Call Center Arcadia.

Powered by Froala Editor