Pionefroza, din grecescul „pios” care înseamnă puroi și „nefros” care înseamnă rinichi, reprezintă un sindrom anatomoclinic care asociază distrucția parenchimului renal și a sistemului colector urinar și perinefrită secundară, cu pierderea ireversibilă a funcției renale. Cea mai frecventă cauză de pionefroză este reprezentată de litiaza renală, alte cauze fiind anomaliile congenitale ale tractului urinar sau pionefrozele secundare intervențiilor chirurgicale pe tractul urinar.
Cel mai frecvent implicați agenți patogeni sunt Proteus, E. coli, Enterobacter, Klebsiella sau Pseudomonas aeruginosa.
Examenul computer-tomografic (CT) reprezintă cel mai fidel instrument imagistic de diagnostic pozitiv prin informațiile furnizate despre cauză, funcționalitate, leziuni asociate sau alte leziuni intraabdominale fără a avea legătură cu afecțiunea renală. De asemenea, este util în diagnosticul diferențial al rinichiului mare (alte cauze de nefromegalie fiind reprezentate de rinichiul tumoral sau cel polichistic).
Tratamentul de elecție în pionefroză este reprezentat de nefrectomie, adică îndepărtarea completă a rinichiului nefuncțional; în anumite cazuri selecționate, se poate opta pentru nefrectomie parțială sau chiar heminefrectomie în cazul rinichiului în potcoavă. În cazurile grave în care pacientul se prezintă cu stare septică, primul pas îl reprezintă drenajul cavităților septice prin nefrostomie percutanată (montarea unui cateter de drenaj în rinichi pentru eliminarea urinei), ceea ce permite depășirea momentului critic, stabilizarea și echilibrarea pacientului, după care se efectuează intervenția de nefrectomie în condiții de siguranță.
Nefrectomie pe cale anterioară prin laparotomie mediană, la Arcadia
O pacientă în vârstă de 56 de ani s-a adresat Spitalului Arcadia pentru dureri lombare drepte cu caracter surd de circa 6 luni. Evaluarea imagistică efectuată în teritoriu, ecografie și tomografie computerizată (CT), a identificat un rinichi drept de dimensiuni crescute (200/70 mm), ce prezenta hidronefroză marcată (dilatație a sistemului pielocaliceal) determinată de un calcul coraliform tip A ce ocupa întreg bazinetul, cu prelungiri spre grupele caliceale, cu absența excreției substanței de contrast de către parenchimul renal restant.
În antecedente, pacienta avusese două intervenții chirurgicale laborioase la nivelul acestei unități renale, și anume o pielolitotomie (intervenție deschisă la nivelul bazinetului renal de îndepărtare a unui calcul) în 1980, precum și o intervenție percutanată minim invazivă, o nefrolitotomie percutanată (NLP), în 1992 tot pentru îndepărtarea unui calcul renal drept de mari dimensiuni.
După vizualizarea imaginilor CT împreună cu medicul radiolog care a confirmat protocolul radiologic, împreună cu pacienta s-a luat decizia de a îndepărta chirurgical unitatea renală dreaptă, având în vedere dimensiunile crescute și absența funcționării acesteia. S-a optat pentru a se efectua nefrectomia pe cale anterioară prin laparotomie mediană (incizie pe linia mediană între xifoid și simfiza pubiană) pentru a putea avea acces inițial pe vasele de sânge ale rinichiului, anticipându-se dificultatea de a realiza acest lucru prin laparoscopie sau lombotomie în urma intervențiilor chirurgicale anterioare ce au determinat un important proces scleros perirenal.
Bilanțul biologic și cel anesteziologic nu au relevat modificări importante, cu excepția unei anemii ușoare (Hb 11,2 g/dl) și a unei trombocitoze (creșterea numărului de tromobocite până la 624.000/mmc).
Intervenția chirurgicală s-a realizat sub anestezie generală și a decurs fără incidente, deși accesul la vasele renale și disecția rinichiului drept au fost extrem de dificile din cauza procesului scleros perirenal determinat de intervențiile chirurgicale anterioare, dar și de prezența urinei infectate, purulente în interiorul cavităților renale dilatate.
Recuperarea postoperatorie a fost una simplă, cu reluarea precoce a mobilizării și reluarea tranzitului intestinal după intervenția chirurgicală complexă.
Controlul postoperator efectuat la interval de 3 luni nu a identificat complicații tardive, recuperarea fiind completă, cu dispariția tuturor simptomelor inițiale.
Pentru programări, pacienții au la dispoziție numărul de telefon 0232 920, Call Center Arcadia.
