Cancerul de col uterin ocupă locul al 4-lea între cauzele de mortalitate prin cancer la femei, la nivel global. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), peste 600.000 de cazuri noi sunt raportate anual, iar peste 340.000 de femei decedează din cauza acestei afecțiuni. Incidența cancerului de col uterin este de 6,6%, iar rata de incidență în România este cea mai mare dintre toate țările est-europene – de 26,6%, conform Globocan, 2017.
Această afecțiune poate fi prevenită și tratată cu succes dacă este depistată la timp. Un element esențial în protejarea sănătății este consultul ginecologic de rutină, care joacă un rol vital în identificarea precoce a modificărilor celulare ce pot duce la cancer.
Factori de risc pentru cancerul de col uterin
Factorii de risc pentru cancerul de col uterin includ:
1. Infecția cu virusul papiloma uman (Human Papilloma Virus – HPV)
Infecția cu Human Papilloma Virus este cea mai frecventă boală cu transmitere sexuală din lume. Au fost descrise peste 200 de genotipuri HPV. Infecția cu HPV apare la adolescente și afectează femeia adultă. Clearance-ul viral apare la 80% dintre cazuri, iar în celelalte 20% se manifestă o persistență și o progresie virală.
Principalul factor etiologic al cancerului de col uterin este infecția persistentă cu anumite tipuri oncogene de HPV, în special HPV 16 și HPV 18, care sunt responsabile pentru aproximativ 70% dintre cazuri.
Există mai multe tipuri de HPV:
- HPV-LR (low-risk) precum: 6, 11 (responsabile de verucile genitale sau condilomul acuminat), 40, 42, 43, 44, 54, 55, 61, 62, 67, 69, 70, 71, 72, 81, 84;
- HPV-HR (high-risk) precum: 16 (responsabil pentru aproximativ 50% dintre cazurile de cancer de col), 18 (implicat în aproximativ 10-15% dintre cazuri), 26, 31, 33, 35, 39, 45, 51, 52, 53, 56, 58, 59, 66, 68, 73 și 82.
2. Comportamentul sexual
Factori precum debutul precoce al activității sexuale, partenerii multipli sau partenerii care au avut multiple contacte sexuale sunt asociați cu un risc crescut de infecție cu HPV.
3. Imunosupresia
Femeile cu sistem imunitar compromis, cum ar fi cele infectate cu HIV, au un risc mai mare de persistență a infecției cu HPV și de progresie către cancer.
4. Fumatul
Fumatul contribuie la dezvoltarea cancerului de col uterin prin efectul carcinogen al substanțelor din tutun, care se acumulează în mucusul cervical.
5. Factorii genetici și de mediu
Deși mai puțin studiați, predispoziția genetică și factorii socio-economici joacă și ei un rol în incidența cancerului.
Cum apare și cum se dezvoltă cancerul de col uterin
Există 3 modalităṭi de evoluṭie a leziunilor preneoplazice: regresie, persistenṭă (staṭionare) sau progresie. Cancerul de col uterin evoluează lent, trecând printr-o serie de stadii precursoare denumite neoplazii intraepiteliale cervicale (CIN). Istoria naturală a CIN a înregistrat următoarele rate: la 5 ani CIN 1 regresează în 57% dintre cazuri, dar progresează spre CIN 3 în 11-12% dintre cazuri și spre invazie în 1% dintre cazuri, în timp ce CIN 3 regresează în 32% dintre cazuri în 5 ani, dar poate progresa spre cancer invaziv în 12% dintre cazuri.
Infecția cu HPV determină integrarea materialului său genetic în ADN-ul celulei gazdă, ceea ce duce la expresia oncogenelor E6 și E7. Acestea inactivează proteinele tumorale supresoare, cum ar fi p53 și Rb, permițând acumularea mutațiilor și proliferarea necontrolată a celulelor. Transformarea celulelor epiteliale cervicale în celule anormale care apoi progresează spre cancer de col uterin poate dura 10 ani. Nu toate femeile cu infecție cu HPV vor dezvolta cancer de col uterin.
Simptomele cancerului de col uterin
În stadiile incipiente, cancerul de col uterin este adesea asimptomatic. Pe măsură ce progresează, pot apărea următoarele simptome (semne de alarmă):
- sângerări vaginale anormale (între menstruații, după contact sexual sau la menopauză);
- secreții vaginale anormale (de culoare roșie, roz, brună), uneori cu miros neplăcut;
- durere pelvină sau disconfort în timpul actului sexual.
Dacă observați oricare dintre aceste semne, este important să consultați un medic ginecolog pentru o evaluare detaliată.
Diagnosticul cancerului de col uterin
Investigațiile realizate pentru diagnosticul cancerului de col uterin sunt:
1. Testul Babeș-Papanicolau (Paptest – Clasificarea Bethesda – 2001) – este metoda principală de screening, care detectează modificările precanceroase și canceroase ale celulelor cervicale. Citologia convențională, folosită de peste 50 de ani, este destul de ușor de tolerat, cu sensibilitate și specificitate rezonabile. Prelevarea probei se poate realiza în mediu lichid sau citologie convențională (pe lamă);
2. Genotiparea HPV – permite identificarea tipurilor de HPV (HPV-LR vs. HPV-HR);
3. Colposcopia – permite vizualizarea directă a colului uterin și realizarea biopsiilor țintite pentru femeile cu rezultate anormale la testele de screening;
4. Biopsia cervicală – confirmă diagnosticul de cancer prin examinarea histologică a unui eșantion de țesut.
Clasificarea și stadializarea cancerului de col uterin
Cancerul de col uterin este stadializat conform sistemului FIGO (Fédération Internationale de Gynécologie et d'Obstétrique):
- Stadiul 0: carcinom in situ;
- Stadiul I: tumoră limitată la colul uterin;
- Stadiul II: extindere locală în afara colului uterin;
- Stadiul III: invazie pelvină sau afectarea ganglionilor limfatici;
- Stadiul IV: răspândire la organe îndepărtate (metastaze).
Tratamentul cancerului de col uterin
Tratamentul cancerului de col uterin cuprinde:
1. Chirurgia
În stadiile incipiente, histerectomia (îndepărtarea uterului) este tratamentul de elecție. Trachelectomia (îndepărtarea colului uterin) poate fi o opțiune pentru femeile care doresc să își păstreze fertilitatea.
2. Radioterapia
Este utilizată frecvent în combinație cu chimioterapia în stadiile avansate sau pentru cazurile inoperabile.
3. Chimioterapia
Medicamentele chimioterapice, precum cisplatina, sunt utilizate pentru a distruge celulele canceroase sau pentru a reduce dimensiunea tumorii înainte de radioterapie.
4. Imunoterapia și terapiile țintite
În cazurile avansate sunt utilizate pentru a îmbunătăți supraviețuirea.
Prevenția cancerului de col uterin
Prevenția pentru cancerul de col uterin poate fi:
- primară prin vaccinare;
- secundară prin screening (testul Babeș-Papanicolau și genotiparea HPV);
- terțiară prin tratamentul leziunilor displazice pentru a preveni evoluția.
Vaccinarea împotriva HPV
Vaccinul nu conține virusul HPV, nici ADN viral și nici componente care provin de la virus, ci este un vaccin recombinant, care conține doar capsida virală (proteina L1 purificată – proteina principală a capsidei care se auto-asamblează pentru a forma particule asemănătoare virusului HPV; VLP – virus like particle), prin urmare vaccinul este neinfecțios.
Vaccinul cu 9 valențe oferă imunitate pentru 7 tulpini cu risc crescut (16, 18, 31, 33, 45, 52, 58) și 2 cu risc scăzut (6, 11 – cele care dau verucile genitale).
În România, începând cu luna decembrie 2023 persoanele de ambele sexe cu vârsta între 11 și 19 ani beneficiază prin intermediul sistemului național de asigurări de sănătate de obținerea vaccinului compensat 100%, iar femeile între 19 și 45 de ani – compensat 50%.
Vaccinarea înainte de vârsta de 15 ani este recomandată din mai multe motive: imunogenitate mai bună, număr redus de doze (2 doze până în 15 ani), prevenirea cancerelor și a altor tipuri de afecțiuni legate de HPV. Vaccinarea înainte de expunere oferă o protecție mai bună pe termen lung și maximizează șansele de prevenire a infecției.
La bărbați, vaccinarea împotriva HPV aduce un dublu beneficiu: beneficiul creat de protecția directă împotriva unor forme de cancer (cancerul anal, cancerul orofaringian și penian) și protecția indirectă în sensul în care dacă sunt vaccinați nu mai pot fi vectori de transmitere.
Femeile care au primit vaccinul trebuie să acceseze în continuare programul de screening de cancer de col uterin. Vaccinul protejează împotriva tipurilor de HPV care provoacă 71-90% dintre cancerele de col uterin, dar nu poate preveni toate cazurile potențiale. De asemenea, nu protejează femeile împotriva tipurilor cu care au fost deja infectate înainte de a primi vaccinul (nu tratează infecția existentă).
Screeningul regulat pentru cancerul de col uterin
Programele de screening (Paptest și genotiparea HPV) reduc semnificativ mortalitatea asociată cancerului de col uterin.
În intervalul de vârstă 25-30 de ani, screeningul se realizează prin citologie. Dacă este negativă, se recomandă repetarea citologiei la 1 an, apoi la 3 ani. Dacă citologia este pozitivă, pentru leziunile ASC-US trebuie efectuată testare HPV-HR, iar pentru ASC-H, LSIL, HSIL se recomandă colposcopie cu biposie. Nu se recomandă testarea HPV deoarece există o prevalență ridicată a infecțiilor tranzitorii pentru HPV.
În intervalul de vârstă 30-64 de ani, screeningul se realizează prin testare HPV-HR. Dacă genotiparea este negativă, se recomandă retestare peste 5 ani; dacă este pozitivă, trebuie efectuat examen citologic care, dacă este negativ, implică testrea HPV-HR peste 1 an, iar dacă la examenul citologic se decelează o leziune ASC-US+ este necesară efectuarea unei colposcopii.
Prognosticul cancerului de col uterin variază în funcție de stadiul de la momentul diagnosticului. Rata de supraviețuire la 5 ani este de peste 90% pentru stadiul I, dar scade dramatic pentru stadiile avansate. Depistarea precoce este esențială pentru a îmbunătăți șansele de tratament curativ.
Cancerul de col uterin rămâne o problemă majoră de sănătate publică, dar poate fi prevenit și tratat eficient prin vaccinare, screening regulat și educație. Vaccinarea împotriva HPV reprezintă una dintre cele mai eficiente metode de prevenire a cancerului de col uterin. Vaccinul este sigur și eficient, iar prevenția și depistarea precoce pot face o diferență majoră în tratamentul și succesul recuperării.
Pentru programarea unei consultații, pacientele au la dispoziție numărul de telefon 0232 920, Call Center Arcadia.
