O persoană doarme, în medie, aproximativ 25 de ani de viață, restul de 50 petrecându-i în mod activ. Sunt puține lucruri fără de care nu putem trai, somnul fiind unul dintre ele.
Somnul poate fi asociat cu diverse patologii, sindromul de apnee în somn (SAS) fiind printre cele mai frecvente. SAS este o afecțiune care nu ține cont de vârsta sau sex (afectează 4% din populația masculină, 2% din cea feminină și 0,7% dintre copii).
Ce este sindromul de apnee în somn?
Sindromul de apnee în somn constă în oprirea repetată a respirației în timpul somnului, timp de câteva secunde până la un minut sau chiar mai mult.
De câte feluri este sindromul de apnee în somn?
Apneea în somn obstructivă – cea mai frecventă (80% din SAS), datorita colapsului căilor respiratorii superioare.
Apneea în somn centrală – creierul sau nervii nu trimit semnale către mușchii care controlează respirația.
Apneea în somn mixtă – asocierea a apneei obstructivă și centrală.
Care sunt simptomele sindromul de apnee în somn?
Acestea pot fi de doua feluri:
- simptome diurne (care apar pe timpul zilei):
- somnolență excesivă;
- cefalee matinală;
- depresie;
- scăderea performanțelor intelectuale și fizice;
- iritabilitate.
- simptome nocturne (care apar pe timpul nopții):
- sforăit zgomotos;
- episoade de oprire a respirației în timpul somnului – observate în general de anturaj;
- treziri bruște asociate cu lipsa de aer;
- nicturie (micțiuni frecvente pe timpul nopții);
- insomnie.
Când ar trebui sa ne adresăm unui medic?
Programați o consultație la medicul pneumolog:
- dacă sforăiți suficient de zgomotos încât să vă treziți din somn pe dvs. sau pe cei din jur;
- dacă aveți lipsa de aer, senzație de înecare sau sufocare care vă trezesc din somn;
- dacă aveți pauze ale respirației în timpul somnului, observate de dvs. sau de cei din jur;
- dacă sunteți somnolent în timpul zilei (adormiți /ațipiți în fața televizorului, la muncă sau când conduceți).
Aflați acum care este riscul personal de apnee în somn
Completați chestionarul de aici și aflați exact care este riscul dumneavoastră de a avea apnee în somn.
Atenție
În cazul în care ați răspuns cu DA la minimum 3 întrebări înseamnă că aveți un risc moderat de apnee în somn și ar trebui să vă adresați medicului.
Cum se produce apneea în somn obstructivă (SASO)?
Prin relaxarea musculaturii din interiorul gâtului (aceștia susțin palatal moale, uvula/„omulețul”, amigdalele, pereții laterali ai gâtului și limba), căile respiratorii se închid parțial sau total în timpul inspirului, împiedicând astfel aerul să pătrundă în plămâni. Acest lucru poate avea ca efect scăderea oxigenării sângelui.
Creierul este primul care sesizează această dificultate/imposibilitate de a respira și vă trezește pentru scurt timp pentru a putea debloca căile respiratorii (microtreziri), împiedicând astfel capacitatea de a atinge fazele profunde ale somnului (somnul odihnitor). De multe ori aceste evenimente sunt observate de către anturaj, persoanele cu apnee în somn crezând ca au dormit bine toata noaptea.
Care sunt factorii de risc pentru apneea în somn obstructivă?
Sunt factori de risc:
- supraponderalitatea sau obezitatea – datorită țesutului adipos din jurul gâtului și căilor respiratorii superioare care comprimă și blochează căile aeriene. Nu toate persoanele cu apnee în somn sunt supraponderale.
- circumferința gâtului – căile respiratorii sunt mai înguste dacă circumferința gâtului este peste 43 cm la bărbați și peste 41 cm la femei;
- căi respiratorii înguste anatomic – când amigdalele sau zona oro-faringiană sunt mărite de volum (frecvent la copii);
- bărbații au risc mai mare de apnee în somn decât femeile;
- vârsta înaintată – persoanele peste 50 ani sunt mai predispuse la aceasta afecțiune;
- istoricul familial – prin moștenirea trăsăturilor anatomice predispozante;
- consumul de alcool sau sedative – prin relaxarea musculaturii gâtului;
- fumatul – crește inflamația la nivelul căilor respiratorii superioare;
- congestia nazală.
Cum se produce apneea în somn centrală?
Este o formă mai rară de apnee în somn și are loc datorită unor dereglări la nivelul centrilor respiratori, care duc la oprirea respirației.
Care sunt factorii de risc pentru apneea în somn centrală?
Sunt factori de risc:
- vârsta înaintată;
- bolile cardiace – insuficiența cardiacă congestivă crește riscul de apnee centrală;
- analgezicele narcotice (opioide, metadonă);
- accidentul vascular cerebral;
- tumorile cerebrale.
Care sunt complicațiile sindromul de apnee în somn?
Complicații cardiovasculare:
- aritmii (crește presiunea în artera pulmonară în timpul scăderii saturației oxigenului);
- boala coronariană – tulburările somnului sunt asociate cu o creștere importantă a infarctului miocardic și a decesului.
Complicații metabolice:
- diabetul zaharat – prin creșterea rezistenței la insulină;
- sindromul metabolic – hipertensiune arterială + colesterol crescut + glicemie crescută + obezitate.
Complicații neurologice:
- accidentul vascular cerebral – mortalitatea este dublă la cei cu sindrom de apnee în somn sever.
Complicații endocrinologice:
- dezechilibre hormonale – datorită oscilațiilor zilnice ale ritmului somn-veghe.
Complicații urologice:
- vezica hiperactivă;
- incontinența urinară;
- disfuncția erectilă.
Complicații psihiatrice:
- depresie;
- anxietate.
Cum se diagnostichează apneea în somn?
Diagnosticul apneei în somn se poate realiza prin 2 examene: poligrafia și polisomnografia.
Polisomnografia – în laboratorul de somnologie – evaluează pe timpul somnului activitatea cardiacă, pulmonară și cerebrală, mișcarea picioarelor și brațelor, saturația oxigenului în sânge.
Poligrafia – la domiciliu – măsoară fluxul de aer, saturația oxigenului, pulsul, mișcările toracelui și abdomenului în timpul somnului.
Cum interpretăm rezultatul?
În urma analizării de către medic a raportului generat de către poligraf, se va stabili diagnosticul și felul apneei în somn, astfel:
- sindrom de apnee în somn ușor = 5-15 evenimente (apnee/hipopnee)/oră;
- sindrom de apnee în somn moderat = 15 – 30 evenimente (apnee/hipopnee)/oră;
- sindrom de apnee în somn sever = peste 30 evenimente (apnee/hipopnee)/oră.
Care este tratamentul apneei în somn obstructive?
În cazul apneei în somn ușoară, medicul poate recomanda doar schimbări ale stilului de viață (exemplu: scăderea în greutate, oprirea fumatului).
Dacă diagnosticul este apnee în somn moderată sau severă, cel mai adesea se prescrie terapia CPAP (Continuous Positive Airway Pressure = presiune pozitivă continuă în căile aeriene), care presupune un aparat ce furnizează o presiune pentru a deschide căile respiratorii prevenind astfel colapsul țesutului moale şi asigurând o respiraţie normală pe tot timpul nopţii. Aparatul are cuplată o mască care va fi aleasă în funcție de anatomia feței și toleranța pacientului.
Complicațiile care pot însoți sindromul de apnee în somn, și care determină o scădere importantă a calității vieții, reprezintă un motiv important de a programa o consultație de specialitate. Aveți la dispoziție numărul 0232 920, Call Center Arcadia.
Powered by Froala Editor
