Anevrismul cerebral

Ce este anevrismul cerebral?

Anevrismul reprezintă o zonă dilatată (umflată) la nivelul unei artere cerebrale şi poate fi fatal în cazul în care se rupe şi provoacă o hemoragie. Anevrismele nu cauzează în toate situațiile simptome și, de cele mai multe ori, sunt descoperite în timpul unor investigații realizate pentru alte afecțiuni. Lupta cu anevrismul e una contra cronometru, de aceea trebuie luate urgent măsuri. Din păcate, un sfert dintre pacienţii cu ruptură de anevrism nu ajung la spital la timp pentru a fi salvaţi. Cei care ajung, necesită intervenţie chirurgicală deschisă pentru reconstrucţia vasului de sânge afectat sau embolizare.

Care sunt cauzele anevrismului cerebral?

Una dintre cauze este congenitală, anevrismele fiind o consecință a unei anomalii a peretelui arterei, a infecțiilor micotice cerebrale sau traumelor cerebrale. Toate cauzele nu sunt cunoscute cu exactitate, însă în mod cert se pot aduce în atenție factori de risc extrem de importanți:

traumatisme cranio-cerebrale;
hipertensiunea arterială;
tumori;
consumul de alcool și droguri;
fumatul;
afecțiuni ale sistemului vascular;
procesul natural de îmbătrânire;
prezența anevrismului la rude de gradul I.

Statistic vorbind, prevalenţa anevrismelor este de aproximativ 3-5% în populaţia generală. 7 din 100.000 de persoane suferă de ruperea anevrismului. Riscul de rupere al anevrismelor este de 1-2% pe an, în funcție de mărimea și felul anevrismului. Cele mai expuse persoane la producerea unui anevrism cerebral sunt cele active, cele cu vârste cuprinse între 35 si 55 de ani. Însă dincolo de aceste cifre, sunt vieți. Iar problemele de sănatate nu te anunță în cât timp își vor face apariția.

Clasificarea anevrismelor cerebrale

Din perspectiva medicului, există mai multe tipuri de anevrism cerebral. Anevrismele cerebrale sunt descrise în funcție de formă: saculare sau fusiforme. Cele saculare sunt rotunde, iar cele fusiforme sunt mai dilatate și mai largi. Apoi, se poate spune că există anevrisme adevarate și false.

Anevrismul cerebral sacular este cel mai comun tip de anevrism, are forma unui sac și se formează la bifurcația dintre două artere mari de la baza creierului. Acest tip de anevrism reprezintă cauza principală pentru hemoragiile subrarahnoidiane.

Anevrismul cerebral fusiform se formează în urma unei dilatații de-a lungul peretelui vasului de sânge, este mai rar întâlnit și se prezintă precum o umflătură dezvoltată pe toate părțile arterei. De asemenea, rareori se rupe.

Pseudoanevrismul este un anevrism fals, dar cu toate acestea prezintă un risc de ruptură și hemoragie mai mare decât un anevrism real. Apariția sa este determinată de formarea unei mici deschizături în peretele unei artere, iar țesutul care înconjoară artera blochează ieșirea sângelui prin deschizătura respectivă.

Din perspectiva pacientului, anevrismele cerebrale vor fi împarţite în două categorii: rupte și nerupte. Cele rupte sunt urgențe absolute, iar cele nerupte nu reprezintă o urgenţă, dar necesită o formă de tratament sau cel puţin supraveghere medicală prin imagistică. Anevrismele cerebrale rupte reprezintă un accident vascular cerebral hemoragic („stroke”).

Simptomele anevrismului cerebral

După cum am mai spus, de cele mai multe ori, anevrismul nu cauzează simptome și îl descoperim abia în timpul unor analize făcute din motive ce nu au legătura cu această problemă.

Simptomele anevrismului cerebral nerupt:

durere de cap intensitate moderată, persistentă;
mișcări neobișnuite ale ochilor;
durere în zona cefei;
tulburări de vedere;
discurs incoerent;
amorțeală pe o parte a feței.

Simptomele anevrismului cerebral rupt

Simptomele anevrismului cerebral rupt debuteaza subit, fără semne prevestitoare și trebuie să determine pacientul să apeleze de urgență la ajutor medical. Simptomele unui anevrism cerebral rupt sunt gradate folosind scala de severitate a hemoragiei subarahnoidiene, numită scala Hunt și Hess. În cazul rupturii, persoana va resimți:

durere de cap severă și durere în zona cefei;
pupile dilatate;
sensibilitate la lumină;
hipertensiune arterială;
greață;
vărsături;
senzație de gât înțepenit;
viziune dublă;
leșin/pierderea cunoștinței;
stop cardiac.

Anvrismul cerebral – metode de diagnostic

Diagnosticul pentru anevrismul cerebral se poate realiza în urma unor investigații imagistice precum angio CT, angio RMN sau angiografie cerebrală.

Tratamentul anevrismului cerebral

Tratamentul anevrismului se alege în funcție de mai mulți factori: dimensiunile și tipul anevrismului, vârsta pacientului, factorii de risc existenți, starea generală de sănătate.

În cazul pacienților cu anevrism cerebral nerupt medicii pot recomanda tratament medicamentos pentru a reduce tensiunea arterială, însă, în funcție și de dimensiunile și caracteristicile sale, se poate interveni neurochirurgical pentru reconstrucția vasului de sânge (cliparea sacului anevrismal).

Există și o variantă alternativă: tratamentul intervențional de embolizare a anevrismului, disponibil în cadrul spitalului Arcadia. Este o soluție terapeutică minim-invazivă, realizată prin ghidaj radiologic și în cadrul unei echipe multidisciplinare (neurologie, radiologie intervențională, neurochirurgie, anestezie - terapie intensivă). Această variantă de tratament a anevrismului reduce riscul de ruptură și simptomatologia. În plus, poate reduce dimensiunile unui anevrism considerat anterior inoperabil.

Pentru programări, pacienții au la dispoziție numărul 0232 920, Call Center.