Anemia la copii

Ce este anemia?

Anemia este o stare patologică definită prin scăderea concentrației hemoglobinei cu mai mult de 2DS față de media specifică vârstei sau o reducere a nivelului hemoglobinei sub limita inferioară a valorilor de referință raportate pe grupe de vârstă:

11g/dl pentru copiii între 6 luni și 4 ani;
11.5g/dl pentru copiii între 5 și 11 ani;
12g/dl pentru copiii între 12 și 13 ani.

Care sunt cauzele anemiei la copii?

Cea mai frecventă formă de anemie la vârsta de sugar și copil mic este anemia feriprivă, legată de carența de fier din organism, reprezentând 90% dintre anemiile copilului.

Fierul este un element esențial pentru funcționarea normală a organismului, un mineral de care acesta nu se poate lipsi fără a suferi disfuncționalități grave. Fiecare globulă roșie din corp conține fier. Atunci când nu există suficiente rezerve de fier, hemoglobina se produce în cantitate limitată, ceea ce afectează în mod direct producerea de globule roșii. Nivelul scăzut de hemoglobină și de globule roșii din sânge este cunoscut sub numele comun de anemie. Aceasta afectează funcționarea tuturor organelor, întrucât rolul globulelor roșii și al hemoglobinei este acela de a transporta oxigenul de la plămâni la țesuturi.

De cât fier au nevoie copiii?

Grupa de vârstă	Necesarul zilnic de fier (mg)
Bebeluși cu greutate mică la naștere sau prematuri	2
Bebeluși născuți la termen	1
7-12 luni	11
1-3 ani	7
4-8 ani	10
9-13 ani	8
14-18 ani fete	15
14-18 ani băieți	11

Categoriile de sugari și copii care prezintă risc crescut de anemie feriprivă:

copiii născuți prematur și cei cu greutate mică la naștere sunt mai predispuși la deficiența de fier. În mod normal, copiii născuți la termen se nasc cu rezerve de fier care ar trebui sa le fie suficiente pentru primele 4-6 luni de viață. La copiii născuți prematur aceste rezerve sunt însă mult mai mici, ele fiind suficiente doar pentru primele 2 luni de viață;
copiii cu vârste cuprinse între 1 și 3 ani sunt și ei mai expuși riscului de anemie feriprivă, chiar dacă această perioadă nu este neapărat una de creștere accelerată. Explicația ține de faptul că majoritatea copiilor mai mari de un an încep să nu mai consume alimente specifice bebelușilor, bogate în fier, și nici nu compensează lipsa de fier prin alimente suficient de bogate în această substanță. De asemenea, copiii mai mari de 1 an încep să bea adesea lapte de vacă în cantități mari, fapt ce provoacă uneori sângerări ale intestinului, conducând la pierderea de fier;
la vârsta pubertății există, de asemenea, o perioadă critică în ceea ce privește deficitul de fier, legată de creșterea rapidă (la băieți) și de apariția menstruației (la fete).

Aportul insuficient de fier apare în următoarele condiții clinice:

alimentație artificială prelungită, cu lapte de vacă (anemia laptelui de vacă) sau preparate de lapte praf. Laptele de vacă este un aliment sărac în fier, de aceea majoritatea preparatelor adaptate, recomandate sugarilor, sunt îmbogățite cu fier; dacă nu se pot asigura formule adaptate, aportul de fier este insuficient;
alimentația excesivă cu făinoase;
absența cărnii din alimentație; regim vegetarian exclusiv, fără alimente de origine animală, impus de unele religii;
prematuritatea;
gemelaritatea (transfuzii feto-fetale);
diversificarea incorectă și tardivă;
deficite severe de absorbție a Fe în: celiachie, diaree cronică, malnutriție, parazitoze intestinale.

Carența de fier la mămici trebuie determinată sistematic, pe tot timpul sarcinii.

Pierderile de Fe pot apărea prin sângerări mici și repetate.

La nou-născut pot apărea:

sângerări din cordonul ombilical (50 ml echivalează cu 500 ml la adult);
boala hemoragică a nou-născutului;
ligatura precoce a cordonului ombilical (înainte de încetarea pulsațiilor).

La sugar și copil:

hernie diafragmatică;
hernia hiatală;
parazitoze intestinale (ankilostomiaza);
alergia la proteinele din laptele de vacă;
polipi rectali sau polipoze intestinale (sângerare digestivă cronică);
boala ulceroasă cu sângerare cronică;
diverticulita Meckel;
angiomul intestinal;
menstruație prelungită, neregulată, abundentă.

Anemii prin consum crescut de Fe și deturnarea fierului în infecții cronice şi prelungite, cum sunt:

osteomielita;
tuberculoza;
infecțiile urinare;
hemosideroza pulmonară (cauză excepțională).

Simptomele anemiei feriprive

Anemia feriprivă se instalează treptat, astfel încât mecanismele adaptative ale

organismului intervin, iar pacientul tolerează bine aceasta condiție patologică, uneori chiar la

valori ale Hb de sub 7g/dl.

Paloarea este cel mai frecvent semn, evidențiabil la nivelul tegumentelor și mucoaselor, mai ales la nivelul buzelor, pavilionului urechii, palmelor, plantelor.

Alte simptome importante țin de tractul digestiv:

anorexia, cel mai precoce simptom care determină stagnarea creșterii în greutate;
sindromul pica (ingestie compulsivă de pământ – geofagia, gheață – pagofagia);
glosita atrofică (sindrom Plummer-Vinson);
disfagia;
aciditate gastrică scăzută;
sindrom de malabsorbţie.

Simptomele care țin de afectarea sistemului nervos central ca urmare a hipoxiei sunt foarte frecvente la copii:

iritabilitate;
astenie;
tulburări de comportament;
întârziere în achizițiile motorii și mentale;
deficit de atenție;
performanțe școlare scăzute;
spasmul hohotului de plâns;
hipotonie musculară.

Alt semn foarte sugestiv în carențele cronice este modificarea fanerelor: păr uscat și friabil, koilonichie, piele uscată.

Alte semne pot fi: scăderea imunității specifice caracterizată prin infecții respiratorii, otice și digestive repetate, splenomegalie.

Cum se stabilește diagnosticul?

Diagnosticul de anemie feriprivă este stabilit de către medic pe baza:

anamnezei, insistând pe: prematuritate, gemelaritate, alimentație prelungită cu formulă de lapte (exceptând preparatele adaptate, îmbogățite cu fier) sau cu lapte de vacă, diversificarea incorectă și tardivă, infecții repetate, infecțiile parazitare etc.;
examenului clinic;
testelor de laborator.

Reguli de prevenție a anemiei

1. Profilaxia anemiei materne în timpul gestației.

2. Promovarea alăptării la sân în prime 6 luni de viață.

3. Utilizarea, până la vârsta de 12 luni, de formule fortificate cu Fe la sugarii care nu sunt alimentați la sân.

4. Evitarea laptelui de vacă până la vârsta de 1 an și limitarea consumului acestuia la maximum 500 ml/zi, după vârsta de 1 an.

5. Introducerea cerealelor îmbogățite cu fier în alimentație după vârsta de 6 luni sau mai precoce în cazurile de risc crescut.

6. Favorizarea consumului de alimente solide bogate în fier:

pentru copiii mai mari și adolescenți: caise, gulii, verdețuri, fulgi de ovăz, prune uscate, stafide, spanac, ton, carne de pui și alte tipuri de carne, fasole uscată, linte, ouă, pește, ficat, melasă, unt de arahide, soia, pâinea din cereale integrale;
pentru copiii mici sunt: formula de lapte praf îmbogățită cu fier, laptele matern, cerealele pentru sugari îmbogățite cu fier și sucul de prune.

Este de reținut că fierul se absoarbe mai ușor din alimentele pe bază de carne decât din cele vegetale. Absorbția fierului se face mai ușor dacă organismul primește în același timp și vitamina C.

Suplimentarea profilactică cu fier

Vârsta	Suplimentarea de fier
Sugar prematur (<37 săptămâni de gestație) între 1-12 luni	2mg/kgc/zi dacă sunt alimentați exclusiv la sân 1 mg/kgc/zi dacă se utilizează formulă fortificată cu fier
Sugari la termen: între 4 și 6 luni până la 12 luni	1 mg/kgc/zi dacă este exclusiv alăptat la sân Suplimentarea nu este necesară dacă se utilizează formula fortificată cu fier.
Copii între 1-3 ani	Necesită 7 mg pe zi; alimentație corespunzătoare +/- suplimente de fier în caz de anemie
Copii intre 4-8 ani	Necesită 10 mg pe zi; alimentație corespunzătoare +/- suplimente de fier în caz de anemie

Cum se tratează anemia feriprivă?

Administrarea terapeutică de fier are ca scop corectarea anemiei feriprive deja instalate, adică situațiile cu o hemoglobină mai mică de 11g/dl.

Se folosesc preparate de săruri feroase sau complecși ferici. Tratamentul trebuie continuat până la normalizarea hemoglobinei, apoi încă 6-8 săptămâni pentru refacerea depozitelor.

Modul de administrare a preparatelor de fier depinde în mare măsură de absorbția digestivă. Astfel, sărurile feroase au o absorbție digestivă bună dacă sunt luate „a jeun“. În situații de intoleranță digestivă, acestea pot fi administrate și în timpul meselor. Dacă se administrează în timpul meselor, se reduce însă absorbția fierului din cauza interacțiunilor cu componentele alimentare.

Complicațiile anemiei

Anemia feriprivă instalată în primii ani de viață are consecințe negative asupra dezvoltării copilului:

întârziere în dezvoltarea psihomotorie a sugarului;
performanțe scăzute la abilitățile lingvistice, motorii și de coordonare, precum și un coeficient de inteligență mai redus cu 5-10 puncte la copilul preșcolar și școlar;
influențează negativ statusul emoțional al copilului (interacțiunea socială, gradul de circumspecție), favorizând comportamentul ezitant.

Având în vedere specificul afecțiunii posibilele complicații, un consult medical se impune. Pentru programări, aveți la dispoziție numărul de Call Center: 0232 920.