În sezonul rece, temperaturile scăzute și atmosfera uscată pot avea un impact negativ asupra sănătății populației, crescând riscul de îmbolnăviri. Vârstnicii, copiii și persoanele care suferă de afecțiuni cronice (astmatici, reumatici, cardiaci) reprezintă grupele cele mai susceptibile de a contracta infecții sezoniere.
Dintre cele mai prevalente afecțiuni induse și exacerbate de scăderea temperaturii, care sunt de interes pentru comunitate și pentru care trebuie să înțelegem măsurile de prevenție, sunt abordate următoarele:
- Răceala comună, manifestată prin infecție la nivelul nasului, gâtului și, uneori, a urechii, care poate dura de la câteva zile la câteva săptămâni;
Nu există un tratament specific, ci doar simptomatic. Odihna și consumul crescut de lichide ajută la o recuperare mai rapidă.
Majoritatea persoanelor sunt contagioase pentru aproximativ o săptămână, începând cu ziua în care se manifestă primele simptome: congestie nazală, rinoree, dureri în gât, tuse, strănut.
Ca măsuri de prevenție se recomandă evitarea contactului cu persoane bolnave, folosirea măștii de protecție în spațiile aglomerate, spălarea regulată a mâinilor.
- Gripa, care este determinată de virusurile gripale (virus Influenza A și B);
Poate fi întâlnită pe tot parcursul anului, dar are vârf de activitate în lunile decembrie și februarie, putând să treneze și în luna mai.
Ca simptome se descriu: febră și frisoane, dureri musculare, cefalee, rinoree, tuse, dificultăți în respirație, astenie fizică marcată. Odată instalate aceste simptome, pacienții ar trebui să efectueze controlul medical pentru stabilirea necesității tratamentului antiviral. Cea mai bună metodă de reducere a riscului de gripă și a complicațiilor potențial grave rămâne vaccinarea anuală.
- Pneumonia, care reprezintă inflamația acută a unuia sau ambilor plămâni, cauzată de o infecție la nivelul alveolelor pulmonare, ce produce acumulare de secreții la nivelul sacilor alveolari;
Cel mai frecvent sunt implicate virusurile (cam o tremie dintre cazuri), urmate de bacterii (germeni inhalați) sau fungi, în cazul persoanelor cu imunitate scăzută după intervenții chirurgicale, boli cronice, vârstă înaintată sau tabagism cronic.
Pneumonia se manifestă prin tuse severă seacă sau productivă cu expectorație mucopurulentă, febră înaltă și frisoane, cefalee, dificultăți în respirație, scăderea oxigenării sângelui și, uneori, apariția complicațiilor grave în cazurile în care tratamentul nu este inițiat la timp.
De obicei, majoritatea simptomelor se remit în aproximativ două săptămâni, dar tusea reziduală poate fi prezentă până la 2 luni.
Tratamentul constă, în principal, în administrarea antibioticelor.
Ca măsuri de protecție sunt încurajate spălarea frecventă a mâinilor, exercițiul fizic regulat, dieta alimentară sănătoasă și sistarea fumatului. Vaccinarea antipneumococică se recomandă mai ales persoanelor vârstnice, splenectomizate (fără splină) sau cu boli de lungă durată: cardiace, pulmonare, diabet zaharat, boli renale, hepatice, infecție HIV, cancer.
- Bronșita acută și exacerbarea astmului bronșic;
Aerul rece cauzează dificultăți în cazul pacienților care suferă de boli pulmonare inflamatorii cronice, îngreunând respirația prin îngustarea căilor respiratorii (bronhoconstricție) și acumulare de mucus în interiorul acestora.
Simptomele și semnele sunt reprezentate de tuse sau atacuri de tuse, respirație șuierătoare, dificultatea de a vorbi, dureri în piept, febră.
Măsurile de precauție împotriva afecțiunilor bronșice privesc evitarea expunerii la curenți de aer rece, protejarea nasului și a gurii, respirația pe nas și nu pe gură pentru a încălzi aerul care ajunge în tractul respirator inferior, administrarea în prealabil a bronhodilatatoarelor cu 30 de minute înainte de expunerea la temperaturi foarte scăzute.
Tratamentul constă în administrarea medicației simptomatice antipiretice, antiinflamatoare, antibiotice. Administrarea sprayurilor bronhodilatatoare nu trebuie întreruptă la pacienții cronici.
- Bolile cardiovasculare;
Pentru persoanele cu afecțiuni cardiovasculare (hipertensivi, coronarieni cu sau fără infarct miocardic, cu insuficiența cardiacă, valvulari), expunerea la frig, umezeală și vânt conduce la suprasolicitarea aparatului cardiovascular. Temperatura scăzută poate crește tensiunea arterială și declanșa crize de angină pectorală și atacuri de cord. Motivul exact nu este bine cunoscut, dar se consideră că aerul rece realizează constricția vaselor de sânge, reducând aportul de sânge la nivelul mușchilor, inclusiv la mușchiul cardiac. Constricția arterelor coronare (vasele de sânge care hrănesc mușchiul cardiac, furnizându-i oxigen și nutrienți) poate induce agravarea anginei pectorale și a insuficienței cardiace.
Simptomele sunt reprezentate de dureri în piept, care pot iradia în mâna stângă, spate sau mandibulă, amețeli și transpirații reci, arsuri retrosternale, dificultăți în respirație accentuate la efort.
Pentru a minimiza impactul negativ asupra aparatului cardiovascular, persoanele cardiace ar trebui să adopte câteva măsuri simple de precauție: evitarea ieșirii din casă dimineața devreme și seara târziu când temperaturile sunt cele mai scăzute, îmbrăcăminte adecvată care să mențină constantă temperatura corpului, evitarea activităților care presupun expunerea îndelungată la frig, administrarea medicației cronice cu viză cardiovasculară și accesul rapid la medicația de urgență (nitroglicerină spray sau comprimate, antihipertensive).
- Afecțiunile articulare reumatismale, artritele și artrozele;
Aceste afecțiuni sunt deseori agravate în sezonul rece al anului, mai ales în cazul persoanelor geriatrice. Localizările cel mai frecvent interesate sunt reprezentate de articulațiile coloanei vertebrale, genunchii, șoldurile, unele articulații ale mâinii și piciorului.
Se manifestă prin dureri articulare și limitarea mobilității.
Ca metode de prevenție se recomandă exercițiul fizic regulat, folosirea îmbrăcăminții călduroase și evitarea mersului pe suprafețe alunecoase cu gheață sau polei în vederea limitării traumatismelor prin cădere.
- Afecțiunile dermatologice;
Acestea reprezintă unele dintre cele mai răspândite patologii care se exacerbează în anotimpul friguros. Condiții precum eczemele sau psoriazisul se agravează manifestându-se prin piele uscată, crăpată, sângerări și disconfort. Sunt indicate evitarea băilor fierbinți și aplicarea pomezilor hidratante.
- Tulburarea afectivă sezonieră (depresia de iarnă);
Această afecțiune reprezintă un tip de depresie care are legătură cu schimbările de anotimp, care începe și se termină în aproximativ aceeași perioadă a anului. Pare a fi cauzată de condițiile meteorologice, scurtarea zilelor și a timpului de expunere la lumina solară. Se asociază cu nivel redus de energie, dificultate la trezirea de dimineață, somnolență pe parcursul zilei, tulburări de concentrare, creșterea apetitului și creșterea ponderală, toleranță scăzută la frig.
În concluzie, pentru combaterea apariției sau acutizării acestor afecțiuni este necesară respectarea obiceiurilor igienice precum: spălatul pe mâini, folosirea măștilor, tușitul în șervețel/batistă, evitarea contactului cu persoanele simptomatice și a expunerii la frig și umezeală. De asemenea, utilizarea îmbrăcăminții și încălțămintei conforme sezonului este indicată pentru evitarea degerăturilor. În vederea întăririi sistemului imunitar și a reducerii riscului de îmbolnăvire se recomandă urmarea unui regim alimentar sănătos, efectuarea de activitate fizică regulată și respectarea orelor de odihnă. În cazul în care simptomele nu se remit sau se agravează, adresarea imediată la medic este necesară.
Pentru programări, pacienții au la dispoziție numărul de telefon 0232 920, Call Center Arcadia.
