Obiceiurile alimentare îngrijorătoare care sunt observate mai frecvent la adolescenți decât la alte grupe de vârstă includ consumul neregulat de mese, gustările excesive, mâncatul în afara casei (în special la restaurantele fast-food), dieta pentru slăbit și săritul peste mese.
Mai mulți factori contribuie la aceste comportamente, inclusiv scăderea influenței familiei, creșterea influenței colegilor, expunerea la diferite forme de mass-media, o capacitate mai mare de cheltuieli discreționare și responsabilități tot mai mari (inclusiv program școlar încărcat) care le lasă mai puțin timp adolescenților pentru a lua masa cu familia.
Adolescentul își caută propriul spațiu de experimentare, propria libertate de alegere și atunci, chiar dacă părintele îi spune că nu este bine să mănânce anumite alimente (ex. fast-food) sau să aibă un anumit comportament nociv (fumatul sau consumul de alcool), el preferă să experimenteze pe pielea lui și, din păcate, nu există un feedback foarte rapid care să-i demonstreze că părintele are dreptate.
Prietenii se influențează reciproc prin activități comune, cum ar fi mâncatul în restaurante fast-food și cumpărarea de băuturi carbogazoase și energizante. Adolescenții vor să se integreze în grup sau să fie validați de prieteni și adoptă comportamente care vor să demonstreze autonomia lor, cum ar fi consumul de alcool și fumatul.
Sărirea peste mese este frecventă în rândul adolescenților pe măsură ce adolescenții vor să doarmă mai mult dimineața, încearcă să slăbească prin restricționarea caloriilor sau încearcă să își gestioneze viața aglomerată. Micul dejun este cel mai frecvent sărită masă. Acesta ar trebui să aducă 20-25% din aportul energetic zilnic.
Renunțarea la micul dejun a fost asociată cu apariția problemelor de sănătate, inclusiv un IMC mai mare, o concentrare și o performanță școlară mai slabe și un risc crescut de aport nutritiv inadecvat. Adolescenții care sar peste micul dejun tind să aibă un aport mai mare de zaharuri adăugate și un aport mai scăzut de nutrienți cheie (ex. calciu, vitamina A) în comparație cu cei care iau micul dejun. Cei care sar peste mese iau adesea gustări ca răspuns la foame în loc să ia o masa, iar gustările consumate sunt adesea bogate în grăsimi adăugate, zahăr și sare. Mulți declară așa-numitele „pofte” sau un apetit pe care nu și-l pot controla – poftă de pizza, poftă de sandwich etc.
Băuturile răcoritoare și alte băuturi îndulcite cu zahăr sunt consumate frecvent, reprezentând o proporție substanțială din aportul caloric zilnic și o sursă importantă de consum de cafeină. Băuturile energizante devin din ce în ce mai populare, iar cantitatea de cafeină din aceste băuturi nu este reglementată, fiind de obicei mai mare decât într-o cafea obișnuită. Acestea pot conține și alte substanțe energizante: taurină, guarana și alți stimulenți. Un alt motiv de îngrijorare este faptul că unele studii au constatat că consumatorii de băuturi energizante sunt mai predispuși decât colegii lor să consume alcool, țigări și droguri.
Există în perioada adolescenței o modificare spectaculoasă a morfotipului (a corpului) în special la fete și apar primele dubii cu privire la imaginea corporală și percepțiile greșite asupra propriului corp. Una din două fete se consideră „grasă” deși nu este și aproape unul din cinci băieți se consideră cu exces ponderal. Astfel încât, apare o preocupare precoce a fetelor de a-și supraveghea greutatea. Această preocupare poate deveni excesivă și chiar patologică, astfel încât regimurile intens restrictive pot duce la apariția unui risc crescut de carențe în micronutrienți (calciu, fier etc.).
Adolescentul este vulnerabil din punct de vedere psihologic, deoarece ritmul de dezvoltare pubertară este diferit de vârsta cronologică. Există diferențe de percepție corporală și de proprie imagine la fete și băieți, știind faptul că băieții se dezvoltă mai târziu decât fetele. Astfel, o pubertate avansată va fi sursă de mândrie pentru băieți, iar pentru fete va antrena probleme de adaptare (ex. creșterea sânilor mai repede sau mai mari față de ai altor fete poate determina bullying din partea colegilor). De asemenea, o pubertate întârziată poate crește riscul ca adolescentul să capete tulburări de comportament alimentar care vor duce la dezechilibre nutriționale în viitor.
Aproximativ 50% dintre adolescente și 20% dintre adolescenți sunt nesatisfăcuți de aspectul și greutatea lor corporală. În funcție de sex, strategia adoptată este diferită: adolescentele au tendința de a-și restricționa aportul alimentar, iar băieții au tendința de a-și modifica dieta și exercițiile fizice cu scopul creșterii masei musculare.
Pot apărea tulburările de comportament alimentar (TCA) pe acest fond al dezechilibrului alimentar și al fondului psihologic vulnerabil. Poate apărea anorexia nervoasă, bulimia, tulburări alimentare nespecificate, binge eating disorders.
Problemele nutriționale care pot apărea la adolescenți pot fi:
- exces de alimente bogate în lipide (pizza, burgeri etc.);
- exces de glucide simple (produse zaharoase);
- aport insuficient de fibre (din fructe, legume, cereale integrale);
- aport insuficient de minerale (Ca, Fe, Mg);
- aport insuficient de vitamine (folat sau vitamina D).
Indicatorii riscului nutrițional la adolescent sunt:
- omite mese de mai mult de 3 ori pe săptămână;
- omite frecvent micul dejun;
- mănâncă la fast-food de mai mult de 3 ori pe săptămână;
- consumă o singură grupă alimentară, neasigurându-și varietatea în aportul alimentar zilnic;
- are un apetit scăzut;
- ia frecvent masa în afara familiei.
Părinții pot influența în mod pozitiv alegerile de alimente și băuturi ale adolescenților prin modelarea din copilărie a unor obiceiuri alimentare sănătoase, prin selectarea de alimente sănătoase pentru mesele în familie, prin încurajarea unei alimentații corespunzătoare și prin limitarea consumului de gustări nesănătoase.
Mass-media și publicitatea joacă un rol important în comportamentul alimentar al adolescenților. Cele mai multe reclame la alimente vizionate de adolescenți sunt pentru produse bogate în grăsimi, zahăr sau sare, iar reclamele la restaurantele fast-food sunt cel mai frecvent vizionate. Cercetările arată că publicitatea alimentară influențează alegerile alimentare imediate și viitoare ale tinerilor, precum și preferințele acestora în ceea ce privește mărcile alimentare, iar gândirea critică a unui adolescent nu este încă formată.
Pe măsură ce adolescenții se maturizează, ei încep să dezvolte valori sociale, morale și etice autonome. Aceste valori pot conduce la o alimentație vegetariană din cauza preocupărilor legate de bunăstarea animalelor, de mediu sau de sănătatea personală. Preocupările legate de greutatea corporală îi motivează, de asemenea, pe unii adolescenți să adopte o dietă vegetariană, deoarece este o modalitate acceptabilă din punct de vedere social de a reduce grăsimile din alimentație. Dietele vegetariene foarte restrictive ar trebui privite cu prudență, deoarece acest lucru poate semnala dezvoltarea tulburărilor alimentare, dieta vegetariană fiind utilizată ca mijloc de a ascunde o restricție a aportului alimentar.
Dietele vegane, care nu includ produse animale de niciun fel, nu oferă surse naturale de vitamina B12 și pot fi deficitare în calciu, vitamina D, zinc, fier și acizi grași Omega 3 cu lanț lung. Prin urmare, acest pattern alimentar nu este recomandat, putând exista riscul multiplelor deficiențe nutriționale.
Educația nutrițională ar trebui să se concentreze asupra beneficiilor pe termen scurt ale alimentației sănătoase, la care mulți adolescenți aderă, cum ar fi îmbunătățirea performanțelor școlare și sportive și mai multă energie.
Pentru programarea unei consultații de Nutriție și dietetică, aveți la dispoziție numărul de telefon 0232 920, Call Center Arcadia.
