Persoanele obișnuite să consume frecvent băuturi alcoolice în cantități moderate sau crescute pot dezvolta o stare de dependență alcoolică. Atunci când se întrerupe brusc consumul de bauturi alcoolice, organismul reacționează printr-o stare de rău fizic și psihic, care poartă denumirea de sevraj.
Uneori, se consideră în mod eronat că vinul de „casă” sau alte băuturi alcoolice cu o concentrație etilică mai mică nu determină consecințe negative pentru sănătate. De fapt, consumul exagerat al acestora poate fi la fel de nociv. Prin urmare, evaluarea corectă a consumului de alcool implică nu numai frecvența și durata de consum, ci și tipul de alcool consumat. Pentru a stabili dacă o persoană consumă alcool peste limita normală, se calculează numărul de unități de alcool printr-o formulă specială, standardizată.
Numărul de unități de alcool se poate calcula astfel: înmulțiți cantitatea (în ml.) cu concentrația alcoolică și apoi împărțiți rezultatul obținut la 1000.
De exemplu, o bere de 500 ml cu o concentrație de 5% alcool reprezintă 2.5 unități de alcool.
(500 x 5): 1000 = 2.5
În general, se consideră că un consum mai mic de 4 unități de alcool pe zi, în cazul bărbaților și mai mic de 3 unități de alcool, în cazul femeilor, nu pune probleme importante pentru sănătate.
Cu cât aceste limite sunt depășite, cu atât cresc riscurile de apariție a complicațiilor medicale.
Starea de dependență etanolică presupune:
- un consum frecvent de alcool pe o perioadă mai mare de timp;
- toleranța – necesitatea, la un moment dat, de a crește consumul de alcool, pentru a se obține același efect de ebrietate;
- fenomenul de sevraj.
Un alt tip de consum este cel de tip dipsomanic, în care cu toate că persoana consumă alcool doar sporadic, cantitățile de alcool ingerate sunt foarte mari; acest tip de comportament conduce, de asemenea, la probleme de sănătate. Pentru ambele tipuri de consumatori, atunci când se oprește consumul alcoolic, la 6 până la 24 de ore de la ultima băutură, apare sevrajul etanolic.
Intensitatea sevrajului poate fi variabilă, iar durata medie a acestuia variază de la câteva zile, la o săptămână.
Cum se manifestă sevrajul alcoolic?
În organismul alcoolicului se declanșează o stare de activare neurovegetativă atunci când nivelul de alcool din sânge scade brusc. Persoana devine neliniștită, agitată, anxioasă, nu poate dormi, poate acuza grețuri și vărsături. De asemenea, se pot observa și alte simptome: tremorul mâinilor, transpirație, înroșirea tegumentelor, iar pulsul și tensiunea sunt modificate.
Investigațiile medicale pot evidenția modificarea glicemiei, a mineralelor, deshidratarea, anemia, hiperlipidemia și de multe ori, afectarea hepatică sau a altor organe vulnerabile (inimă, creier, rinichi). Identificarea și tratarea acestor tulburări este o componentă importantă în tratamentul pacienților care suferă de alcoolism.
De asemenea, e bine de reținut că sevrajul este o urgență psihiatrică! Un sevraj netratat sau tratamentul cu întârziere poate determina complicații medicale serioase, precum: halucinații, crize convulsive, delirium tremens și chiar deces.
De aceea, adresarea cât mai urgentă la medic în cazul unui sevraj este extrem de importantă. Tratamentul sevrajului alcoolic este complex și presupune administrarea de benzodiazepine, anticonvulsivante, perfuzii pentru rehidratare și corectarea deficiențelor de minerale din organism, vitamine din complexul B (în special vitamina B1), suplimente pentru protejarea ficatului, corectarea nivelului glicemiei, a tensiunii arteriale, a pulsului. De asemenea, pacientul în cauză va realiza investigații suplimentare, în funcție de care schema de tratament va fi particularizată.
După depășirea sevrajului, măsurile medicale pot include, de la caz la caz și medicamente împotriva alcoolismului cronic și consiliere sau psihoterapie de grup.
