Hipertensiunea arterială: să nu o neglijăm!

Afecțiunile cardiovasculare constituie principala cauză de mortalitate în lume, hipertensiunea arterială fiind foarte răspândită. Prezenţa hipertensiunii arteriale oscilează între 5 şi 7 % în ţările slab dezvoltate şi 10–20% în ţările industrializate. De cele mai multe ori aceasta este descoperită întâmplător, la controale de rutină.
Prin tensiune arterială (T.A.) se înţelege presiunea exercitată de masa sanguină asupra peretelui vascular. Ea este influenţată de 4 elemente principale: debitul cardiac, rezistenţa şi elasticitatea vaselor precum şi vâscozitatea sângelui.
Valorile normale ale tensiunii arteriale sunt intre 100-140 mm Hg pentru componenta sistolică şi de 70-90 mm Hg pentru cea diastolică.

Câte tipuri de hipertensiune arterială există?

Hipertensiunea arterială poate fi de 2 tipuri: primară (80-90% din cazuri) atunci când are drept cauza o predispoziție genetică exacerbată de prezența factorilor de risc cardiovascular şi secundară (10-20% din cazuri), când apare ca o complicaţie a afecțiunii unui alt organ – a unei afecţiuni renale, endocrine sau neurologice. Principalii factori de risc se împart în 2 categorii: majori şi secundari.

Factorii de risc majori ai hipertensiunii arteriale

Acești factori sunt reprezentanți de:

Fumat – produce prin nicotină o creştere de scurtă durată a tensiunii arteriale, dar nu există dovezi sigure că ar fi o cauză a hipertensiunii arteriale. Nicotina are importanţă însă în ce priveşte apariţia complicaţiilor la hipertensivi. Renunţarea la fumat nu duce la foştii fumători la reducerea tensiunii arteriale, dar le scade în mare măsură riscul cardiovascular.
Diabet
Hipercolesterolemia

Factorii de risc secundari ai hipertensiunii arteriale

Factorii secundari sunt reprezentaţi de:

Factorul ereditar: În familiile cu ambii părinţi hipertensivi, hipertensiunea arterială apare cu 10 ani mai devreme decât în familiile cu un singur părinte afectat şi cu 20 de ani mai devreme decât în familiile neafectate. Se pare că şi grupa sangvină e important, predispuşi fiind purtătorii grupelor 0, A şi B;
Vârsta: în general apare după 50 de ani la bărbați și 60 de ani la femei şi creşte odată cu vârsta;
Sexul: hipertensiunea arterială esenţială evoluează mai lent şi mai uşor de controlat la femei decât la bărbaţi. În ţara noastră, studii epidemiologice au demonstrat că în mediu rural, spre deosebire de cel urban, HTA este mai frecventă la femei decât la bărbaţi;
Rasa: populaţia neagră urbană din SUA are o rată a prevalenţei hipertensiunii arteriale de două ori mai mare decât populaţia albă din aceeaşi zonă, iar riscul complicaţiilor cardiovasculare secundare este de 4 ori mai mare.

Factorii de risc influenţabili ai hipertensiunii arteriale

Principalii factorii influenţabili sunt:

Aportul alimentar de sare – ingestia unor cantităţi mari de sare este considerată ca un factor de risc important pentru apariţia hipertensiunii arteriale. Pentru dezvoltarea hipertensiunii arteriale esenţiale este necesară însă şi prezenţa unei susceptibilităţi genetice pentru această afecţiune. Un consum crescut de sare implică folosirea a peste 10 g de sare pe zi, iar cel scăzut sub 4 g pe zi.
Excesul alimentar – aportul crescut de calorii, obezitatea se însoţesc frecvent de hipertensiune arterială, iar scăderea în greutate este urmată de scăderea valorilor tensionale. Nu toţi supraponderalii devin hipertensivi. Există un mecanism complex de dezvoltarea a acestei afecțiuni.
Consumul de alcool – Consumatorii de peste 60 ml etanol/zi, au în general valori tensionale mai mari şi o incidenţă crescută a hipertensiunii arteriale faţă de cei cu consum mic de alcool. Studii efectuate pe alcoolici dependenţi au arătat că circa 50 % au valori tensionale crescute, reversibile la încetarea consumului.
Factorii psihoprofesionali – Hipertensiunea este mai frecventă la categoriile profesionale caracterizate prin sedentarism şi muncă predominant intelectuală decât la categoriile profesionale fizic active.

Cum se manifestă hipertensiune arterială?

Hipertensiunea arterială prezintă o paletă restrânsă de semne clinice, puţin specifice: vertij, cefalee, epistaxis (sângerări nazale), astenie şi eventual tulburări tranzitorii de vedere. Aceste simptome pot fi trecute uşor cu vederea motiv pentru care hipertensiunea arterială este frecvent diagnosticată la consultul de rutină.

Care sunt riscurile hipertensiunii arteriale?

Hipertensiunea arterială este o cauză importantă de deces. Peste 50% dintre infarctele miocardice şi peste 75% din accidentele vasculare cerebrale au la bază hipertensiunea arterială. Netratată, ea creşte de 3 ori riscul de boală coronariană, fiind şi un factor precipitant al afecţiunilor renale.

Cum se tratează hipertensiunea arterială?

Hipertensiunea arterială este o afecțiune cronică care necesită tratament pentru întreaga viaţă. Acesta constă în asocierea dintre tratamentul medicamentos şi eliminarea factorilor de risc influenţabili: renunţarea la fumat şi alcool, reducerea sau chiar eliminarea consumului de sare şi cafea, scăderea în greutate.
Farmacologic, există numeroase medicamente ce scad tensiunea, însă acestea trebuie luate doar sub strictă supraveghere medicală. Între ele cele mai folosite sunt inhibitorii enzimei de conversie, betablocantele, diureticele, anticalcicele si inhibitorii de receptori de angiotensina.

5 aspecte de reținut

Hipertensiunea arterială se caracterizează prin valori crescute ale tensiunii arteriale, peste 140 mm Hg pentru sistolică şi mai mari de 90 mm Hg pentru diastolică.
Factorii de risc ai hipertensiunii sunt multipli: vârsta, sexul, rasa, componenta ereditară, dar şi fumatul, consumul de sare şi alcool, obezitatea sau stilul de viaţă sedentar.
Hipertensiunea arterială prezintă puţine simptome: ameţeală, cefalee, epistaxis, astenie şi eventual tulburări tranzitorii de vedere.
Hipertensiunea netratată poate duce la apariţia infarctului miocardic, a accidentului vascular cerebral şi a insuficientei renale.
Tratamentul este unul de lungă durată şi are o componentă medicamentoasă şi una subiectivă, care ţine strict de bolnav, prin reducerea expunerii la factorii de risc influenţabili.