Sună la Arcadia

Policlinica Arcadia Cicoarei
Centrul Medical Arcadia Sărărie
Spitalul Multidisciplinar Arcadia
Spitalul de Cardiologie Intervențională

Informații și programări
Call center: 0232 920
Număr valabil pentru apelurile internaționale:
004 0232 20 2000
004 0757 202 000

Servicii spitalizare general
Birou consiliere pacienți: 0232 20 2002

Servicii spitalizare cardio
0755 100 718

CENTRUL DE IMAGISTICĂ MEDICALĂ ARCADIA

Informații și programări
0232 222 366 / 0232 222 566

Știința Arcadia

Fumatul, inamicul public (sau al sănătății?) numărul unu

Dr. Dan IliescuÎn pofida multiplelor efecte negative şi a potenţialului cancerigen al fumatului, acesta este într-o continuă creştere, în special în ţările în curs de dezvoltare. Dacă programele de educaţie au reuşit să micşoreze numărul fumătorilor americani, Organizaţia Mondială a Sănătăţii susţine că la un fumător din occident care abandonează fumatul apar trei noi fumători din Estul Europei.
Aceste fapt duce la cheltuirea a peste 200 miliarde de dolari în scopul achiziţionării de ţigări. Numărul fumătorilor din lume se ridică la 1,1 miliarde, din care 800 milioane provin din ţările în curs de dezvoltare. Cu atât mai grav este faptul că nicotina produce dependenţă de 6-8 ori mai mare decât alcoolul, similară cu cea indusă de cocaină, 95% dintre fumători fiind dependenţi. Fumatul creşte vizibil mortalitatea estimându-se că la fiecare tonă de tutun consumată mor 650 de fumători.

Cum influenţează fumatul afecțiunile cardiovasculare?

Afecțiunile cardiovasculare sunt afecţiuni multifactoriale a căror apariţie este precipitată de numeroşi factori de risc modificabili (stilul de viaţă, alimentaţia, stresul, alcoolul, tutunul) ce se alătură predispoziţiei genetice. Fumatul ocupă un loc fruntaş, făcând parte dintre factorii de risc majori.
Fumul de ţigară are în componenţă circa 4.000 de substanţe nocive organismului printre care monoxidul de carbon, nicotina și 1,3-butadiena. Dintre acestea, peste 60 sunt cunoscute drept substanţe cancerigene.
Nicotina este agonist al receptorilor nicotinici care, la doze mici, stimulează aceşti receptori şi determină eliberarea de adrenalină. Aceasta duce la creşterea frecvenţei cardiace cu o medie de 20-30 de bătăi pe minut, creşterea tensiunii arteriale, a frecvenţei respiratorii, dar şi a glicemiei.
Totodată, fumatul determină scăderea aportului de oxigen şi, prin scăderea HDL-colesterolului, duce la dezvoltarea aterosclerozei coronariene. Concentraţia de carboxihemoglobină este cu până la 10% mai ridicată la fumători, ceea ce poate duce la apariţia cardiopatiei ischemice pe o inimă nesănătoasă.
Tutunul are ca efect şi creşterea adezivităţii plachetare şi, în consecinţă, creşte riscul de tromboze. Acest lucru are un impact foarte mare în special asupra vascularizaţiei membrelor inferioare; determină apariţia arteriopatiei obliterante, cu efecte ce pot ajunge până la gangrena piciorului şi amputație.
Fumatul creşte de 2 ori riscul de apariţie al afecțiunilor cardiovasculare şi în mod semnificativ pe cel al apariţiei morţii subite.

Ce efecte are fumatul asupra altor organe şi sisteme?
 

Nu doar afecțiunile cardiovasculare sunt consecinţa fumatului cronic. La acestea se adaugă lezarea mucoaselor buzelor, limbii si palatului moale, cu modificarea gustului şi creşterea incidenţei infecțiilor cavităţii orale prin scăderea imunităţii.
Modificarea selectivă a mirosului, îngălbenirea dinţilor, iritarea laringiană, apariţia tusei, reducerea transportului muco-ciliar sunt efecte deranjante pentru fumător şi în parte pentru anturajul său, de asemenea poate apărea iritarea mucoasei conjunctivale.
Nu este de neglijat nici efectul negativ al fumatului asupra concepţiei. Existenţa la peste 40 de milioane de bărbaţi europeni şi 20% dintre români a disfuncţiilor erectile este direct relaţionată cu fumatul. La aceasta se adaugă scăderea numărului şi a motilităţii spermatozoizilor, a căror efect este tot tulburarea marcată a fertilităţii.
De asemenea deloc de neglijat este problema fumatului în timpul sarcinii care creşte riscul de avort spontan şi are efecte teratogene asupra fătului care poate prezenta la naştere malformaţii congenitale grave.

Ce afecțiuni determină fumatul?
 

Fumatul este un factor de risc întâlnit în numeroase afecțiuni. Renunţarea la fumat poate reduce riscul apariţiei acestora, de exemplu în cazul afecțiunilor cardiace cu peste 80%. Iată câteva dintre afecţiunile induse de fumatul cronic:

  • cancer la diverse nivele: pulmonar, al laringelui, al limbii, gâtului, de pancreasului, de esofag, gastric, renal, vezical, de sân, colon, prostata, col uterin;
  • leucemie;
  • scăderea eficienţei sistemului imun;
  • gingivita, ulcer al limbii;
  • afecţiuni gastrice prin inactivarea enzimelor digestive;
  • laringită, faringită, esofagită;
  • gastrite sau ulcere gastro-duodenale ca urmare a creșterii acidităţii sucului gastric;
  • afecţiuni cardiace variind de la hipertensiunea arterială la angina pectorală;
  • boli vasculare: arterită Burger, tromboflebite;
  • Bbronşită cronică, emfizem pulmonar sau astm bronşic.

Fumatul: 5 aspecte de reținut

  1. Fumatul este principalul factor de risc al afecțiunilor cardiovasculare.
  2. Fumul de ţigară are în componenţă circa 4.000 de substanţe nocive organismului și peste 60 de substanţe cancerigene printre care monoxidul de carbon, nicotina și 1,3 butadiena.
  3. Prin eliberarea de adrenalină, nicotina determină creşterea frecvenţei cardiace, creşterea tensiunii arteriale, a frecvenţei respiratorii, dar şi a nivelului glicemiei.
  4. Tutunul are ca efect şi creştere a adezivităţii plachetare şi în consecinţă creşte tendinţa la tromboze, putând duce la apariţia arteritei obliterante sau a flebitelor.
  5. Renunţarea la fumat poate reduce riscul apariţiei afecțiunilor cardiace cu peste 80%.

 

Adaugă comentariu

Pentru a putea comenta trebuie să fii autentificat.

Autentifică-te sau crează un cont nou