Ecografia abdominală (ultrasonografia abdominală)

Ecografia abdominală (cunoscută și sub denumirea de ultrasonografie abdominală) reprezintă examinarea structurilor din interiorul abdomenului cu ajutorul ultrasunetelor.
Această metodă de investigație este folosită pentru vizualizarea organelor interne, pe baza unor imagini obținute în timp real prin frecvențe ale ultrasunetelor. Este un mijloc ideal de examinare modernă, neinvazivă, nedureroasă, care poate fi repetată și care nu folosește radiații.
La ora actuală, ecografia este principala metodă de screening în medicină, datorită avantajelor pe care le oferă: rapiditatea obținerii unui diagnostic pozitiv sau de excludere, lipsa de nocivitate, posibilitatea de repetare, practic nelimitată ca număr de examinări și timp, obținerea de planuri multiple și diferite de examinare ale aceluiași organ, preț de cost și întreținere redus.

Când este necesară ecografia abdominală?

Examenul ecografic abdominal se efectuează pentru:

controlul preventiv al stării de sanatate;
identificarea unor eventuale boli ale organelor;
urmărirea evoluției unei boli dupa tratament medical sau chirurgical.

Examinarea ecografică abdominală este o metodă imagistică larg folosită în practica medicală atât ca metodă de screening (pentru evaluarea stării de sănătate și a funcționalității organelor abdominale), dar și ca metodă de diagnostic pentru afecțiunile abdominale, contribuind alături de anamneză, examenul clinic și analize țintite la stabilirea diagnosticului de către medicul curant.

Ce se poate vizualiza la ecografia abdominală?

Ecografia de abdomen este utilizată, în special, pentru evaluarea și diagnosticarea modificărilor organelor parenchimatoase (ficat, splină, rinichi, pancreas), a veziculei biliare (colecist) și a vezicii urinare, precum și a organelor genitale interne masculine (prostată) sau feminine (uter, ovare).

Evaluarea ecografică se poate efectua pe regiuni abdominale diferite, funcție de organul/organele-țintă de interes:

ecografie abdomen total: sunt analizate structurile tuturor organelor de la ficat și până la vezica urinară;
ecografie abdomen superior: ficat, colecist (vezicula biliară), splină, pancreas, rinchi și glande suprarenale;
ecografie abdomen inferior: vezica urinară, prostată, uter și ovare.

Ce patologii se pot depista cu ajutorul ecografiei abdominale?

La ecografia abdominală se pot aprecia poziționarea, forma, dimensiunea și structura majorității organelor abdominale sau pelvine precum și modificări patologice sau disfuncții ale acestora:

ficat (dimensiuni, omogenitate, structură, contur, prezența chisturilor, hemangioamelor, tumori, calcificări, dimensiunea și permeabilitatea căilor biliare);
pancreas (dimensiuni, structura, prezența chistelor, pseudochiste, calcificări, calculi, tumori);
splina (dimensiuni, tumori, chiste, hemangioame, splina accesorie);
rinichi (dimensiunea și forma rinichilor, prezența calculilor (litiaza), tumori, aspectul căilor urinare);
uter (dimensiuni, structura, prezența tumorilor sau a sarcinii) și ovare (chiste, tumori);
prostata (dimensiuni, omogenitate, tumori, calcificări);
ganglioni abdominali (prezența și modificările structurale).

Examinarea ecografică abdominală poate da detalii despre modificări apărute în unele organe tubulare, cu conținut lichidian, precum:

colecist (vezicula biliară) și căi biliare (tumori, calculi, malformații, dilatări);
vezica urinară (tumori, calculi, conturul prostatei);
uretere (dilatare, stenoze);
modificări în diametrul vaselor sanguine intraabdominale (anevrism, stenoză);
apendice cecal.

Totodată, se poate depista prezența lichidului în cavitatea abdominală (intraperitoneal) și în structurile de vecinătate: pericard (la inimă) și pleura (la plămân).

Astfel, pe baza imaginilor ecografice obținute, se pot oferi informații despre diverse modificări patologice ale organelor intraabdominale precum:

litiaza colecistică (calculi în vezicula biliară);
litiaza renală, de vezică urinară, uretere;
noduli hepatici, pancreatici, splenici, renali;
steatoza hepatică, ciroza hepatică;
chiste hepatice, pancreatice, renale sau anexiale;
pancreatita acută, colecții lichidiene peripancreatice;
pancreatita cronică (inflamația cronică a pancreasului);
polipi colecistici/de vezică urinară;
mărire de volum a prostatei, calcificări, tumori;
formațiuni uterine;
tumori intraabdominale, diseminări secundare intraabdominale;
îngroșarea pereților stomacului, intestinului subțire, colonului;
hematoame intraabdominale în contextul unor traumatisme etc.

Cum se pregătește pacientul pentru ecografia abdominală?

Ecografia abdominală necesită o pregătire specială prealabilă care constă în:

repaus alimentar (inclusiv băuturi acidulate şi cafea) de cel puţin 6 ore înainte de investigaţie, astfel ca stomacul să fie gol şi conţinutul gazos intestinal să fie redus, permiţând vizualizarea adecvată;
cu 24 de ore înainte se evită consumul de alimente care pot fermenta (fructe, lapte), iar cina din ziua precedentă trebuie să fie uşoară şi să nu fie servită mai târziu de ora 18:00-19:00;
în cazul meteorismului abdominal important, se recomandă ca în ziua precedentă investigaţiei să se administreze medicamente absorbante intestinale (cărbune medicinal, simeticona);
în cazul ecografiei de abdomen inferior (pelvin), se recomandă consumul a 500-700 ml de apă plată într-un interval de 30 minute, cu o oră înainte de investigaţie, iar pacientul nu trebuie să urineze până după terminarea investigației, chiar dacă există această senzație, astfel vezica urinară va fi plină și va permite vizulizarea structurilor învecinate (prostată, uter, ovare);
tratamentul cu insulină trebuie anunțat în prealabil, deoarece insulina poate reduce glicemia atunci când este administrată pe stomacul gol. La diabetici se recomandă o dietă lichidă.
pacientul trebuie să poarte o ținută lejeră, compusă din 2 piese (bluză și fustă/pantalon).

Ecografia se poate face fără o pregătire prealabilă numai în condiții de urgenţă.

Cum se desfășoară examinarea ecografică abdominală?

Investigația se realizează cu ajutorul unei sonde care se trece deasupra porțiunii investigate. Înainte de începerea procedurii, medicul examinator aplică un gel pe regiunea abdominală care urmează să fie examinată. Gelul facilitează contactul sondei cu tegumentul. Sonda transmite ultrasunetele pe care le reflectă diferitele țesuturi către un calculator, obținându-se imagini în timp real ale organelor examinate. Revenirea la activitățile normale după efectuarea unei ecografii abdominale se poate face imediat după examinare.

Cât durează o ecografie abdominală?

Ecografia abdominală este o investigație imagistică neinvazivă și nedureroasă care durează de regulă între 20 și 40 de minute, funcție de tipul ecografiei și complexitatea patologiilor investigate.

Care sunt limitele ecografiei abdominale?

Limitele ecografiei abdominale:

calitatea imaginilor este slabă în cazul când se interpune gaz între transductor şi organul de interes, datorită diferenţelor extreme de impedanţă acustică (de exemplu vizualizarea pancreasului este dificilă la cei cu meteorism abdominal);
adâncimea de penetrare a ultrasunetelor este mai mică la pacienţii obezi deci acurateţea imaginii va fi mai scăzută;
nu penetrează structurile osoase;
limita de rezoluţie este de 3 mm (nu pot detecta structuri mai mici de această dimensiune).

Ecografia abdominală constituie o prelungire a examenului clinic de medicină internă. Efectuată imediat după anamneza și examinarea clinică, aceasta contribuie adesea la precizarea substratului unui simptom abdominal. Dar explorarea poate să furnizeze atât informații fals pozitive, cât și fals negative, de aceea medicii examinatori trebuie să fie familiarizați cu limitele investigației și să indice următorii pași logici de parcurs pentru precizarea unei afecțiuni.

Investigația se realizează în siguranță în Arcadia. Pentru programare, pacienții au la dispoziție numărul 0232 920, Call Center Arcadia.