În avanpremiera teoriei evoluționiste, Leonardo Da Vinci afirma: „apei i-a fost dată puterea de a fi sursa vieții pe Pământ”. Cum anume s-a aprins scânteia vieții în Supa Primordială (un amalgam de elemente chimice) acum mai bine e 3,7 miliarde de ani, încă nu s-a aflat, dar se pare că va mai curge multă apă pe Bahlui până când oamenii de stiință vor dezlega această enigmă. Chiar la sfarșitul lunii septembrie 2015, NASA a anunțat că până și pe îndepărtata planetă Marte există ape curgătoare, fie ele și cu caracter sezonier.
Cu toate că importanța apei în buna funcționare a organismului a fost de mult timp presupusă și mai recent inclusiv demonstrată, îndemnul campaniilor naționale pentru o viață sănătăoasă de a „bea cel puțin 2 litri de apă zilnic” nu mai trezește în mulți vreo întrebare sau impuls. Dar sa nu mai batem apa-n piuă și să trecem la subiect.
De ce este importantă apa în organism?
Cred că este suficient să spunem că dacă fără hrană omul poate supraviețui timp de mai bine de o lună, fără apă poate supraviețui doar câteva zile. Cum așa?
Zilnic, corpul nostru pierde între 2 și 3 litri de apă prin respirație, transpirație, urină și fecale, apa fiind principalul transportor al produșilor de excreție (toxine) rezultați din metabolism. Dacă această apă nu este permanent înlocuită de un aport optim, atunci întreg organismul va suferi, căci toate procesele se vor desfășura în modul de „avarie”, deshidratarea stând la baza multor probleme de sănătate.
În ceea ce privește compoziția corpului uman, aproape 2/3 (în medie 60%) este reprezentată de apă. Desigur, compoziția corpului diferă, variind în funcție de:
- sex - bărbații au cu aproximativ 5 - 10% mai multă apă în organism, dar se si deshidratrează mai ușor;
- vârstă - corpul bebelușilor conține aproximativ 75% apă, pe când cel al unei persoane în vârstă conține doar 50% apă;
- grad de antrenament și prin urmare, compoziție corporală: persoanele antrenate, cu masă musculară normal sau bine reprezentată vor avea un procent mult mai mare de apă în organism (aproximativ 70%), pe când la persoanele supraponderale sau obeze procentul de apă poate să scadă foare mult, chiar până la 45%, căci țesutul gras conține foarte puțină apă).
- stare de graviditate și procesul de lactație: creștere a necesarului și a compoziției în apă a organismului.
Dar unde, mai precis, sălașluiește atâta apă în corpul nostru? Să luăm ca exemplu un bărbat de 70 kg. Conform celor de mai sus, corpul lui conține 42 de litri de apă. Cea mai mare cantitate a apei din corp se gasește în interiorul miliardelor de celule ce alcatuiesc organismul (deci intracelular). Acum, cred că majoritatea iși amintește definiția celulei din manualul de anatomie de clasa a XI-a: „celula este unitatea morfofuncțională...". Prin intermediul apei, celula primește oxigen, substanțe hrănitoare, vitamine și minerale pentru a funcționa optim.
Apa extracelulară se regăsește în compoziția sângelui, intră in compoziția lichidelor ce protejează diferite organe (inconjurând creierul, măduva spinării, inima, plămânii) ori fătul (înconjurat de lichid amniotic) sau ajută la buna funcționare a articulațiilor (lichidul sinovial), dar se mai regăsește și în compoziția lichidului interstițial - cel ce înconjoară celulele.
Compoziția în apă a organelor din corp este diferită: creierul și pămânii conțin peste 80 % apă, pielea, inima, mușchii - peste 70%, pe când oasele conțin doar 22% apă. În afară de rolul de transportor al substanțelor estențiale pentru viața celulei, de rol de protecție a diferitelor organe, vehicul de eliminare a toxinelor (prin respirație, transpirație, urină și fecale), apa ajută corpul să iși regleze temperatura. Apa înmagazinează cantități mari de energie termică; astfel, într-un mediul cald, corpul va pierde căldura prin transpirație (proces de evaporare a apei) iar într-un mediu rece , pentru a limita pierderile de căldură, organismul va limita pierderea de apă, prin contracția vaselor de la nivelul pielii, scăzând astfel transpirația și, deci, pierderea de căldură.
Mai pot fi enumerate și alte beneficii ale unui consum optim de apă.
Unele studii au aratat că un aport optim de lichide scade incidența cancerelor de vezică urinară și colon - căci substanțele cu potențial cancerigen ce traversează aceste organe stau mai puțin timp în contact cu mucoasele.
Numeroase alte cercetări au evidențiat că înlocuirea sucurilor sau a băuturilor alcoolice cu apă ca metodă de hidratare a favorizat scăderea ponderală.
Așadar, sucurile și băuturile alcoolice nu sunt o metodă bună de hidratare a organismului, deoarece conțin cantități mari de zahăr, cât și o serie de alte elemente ce necesită apă pentru metabolizare, deci dezhidratează!
Până aici, cred că este evident cât de importantă este apa pentru organismul nostru. Dar ca să întărim cele spuse mai sus, să detaliem puțin care sunt consecințele unui aport insuficient de apă:
- apariția senzației de sete ( ce intervine la un deficit de numai 1% de apă în corp), ce ne dă semnalul că trebuie să ne refacem rezervele de apă. Dacă am consuma constant o cantitate optimă de lichide lichide optim, repartizată egal pe parcursul zilei nu am mai avea această senzație.
- stare de oboseală fizică și psihică, deshidratarea fiind, se pare, una din cauzele sindromului de oboseală cronică.
- durere de cap;
- senzație de uscăciune a gurii, ochilor, absența transpirației;
- uscăciunea pielii (deci, pentru cei care iși doresc o piele mereu tânără, hidratarea optimă poate fi o soluție!);
- eliminarea unor cantități scazute de urină (mai puțin de 3 - 4 micțiuni / zi), mult concentrată (intens colorată în portocaliu);
- apatiția litiazei la nivelul căilor urinare - chiar dacă în general „apa trece, pietrele rămân”, în cazul rinichilor, apa elimină toate reziduurile ce ar putea forma vreodată „pietre”);
- poate afecta starea inimii și a vaselor de sânge - crește munca inimii, ce trebuie să pompeze un sânge concentrat, care curge mai greu, pot apărea palpitații și modificări ale valorilor tensionale;
- poate afecta tranzitul intestinal, contribuind la apariția constipației;
- în cazul deshidratărilor importante, cu pierderea a peste 5% din totalul apei din organism, pot apărea febra, tulburările respiratorii, starea confuzională, până la apariția convulsiilor și a pierderii conștienței.
Și totuși, câtă apă ar trebui să bem?
Organizația Mondială a Sănatății (OMS) recomandă un consum mediu de 8 pahare de apă zilnic - echivalentul a 2 litri de apă. Desigur, recomandarea e perfect valabilă, însă necesarul fiecărei persoane e diferit. Cea mai ușoară metodă este verificarea aspectului urinei, care, la un consum optim de apă este limpede, de culoare galben-pal). Desigur, dacă temperatura mediului ambiant e crescută, dacă am avut febră, vărsături sau diaree, necesarul de apă va fi mai mare decât media recomandată.
Dar ce se întâmplă atunci când ulciorul merge de prea multe ori la apă (o frică prea mare de deshidratare, afecțiuni psihiatrice, sportivi ce vor să aibă cele mai bune rezultate în competiții, concursuri de băut apă ș.a.), iar necesarul de apă al organismului este mult depășit?
Consumul exagerat de apă pune în mare pericol starea de sănătate și chiar viața, căci apa va acționa exact ca un toxic. Datorită hiperhidratării (excesul de apă), toate celulele din corp se vor umfla, iar creierul va avea cel mai mult de suferit: starea de conștiență poate fi afectată, apar convulsii, crește presiunea intracraniană, prin edem cerebral și ulterior, poate surveni decesul. Ar trebui să mai vorbim și despre calitatea apei: ce apă să bem? Plată? Minerală? Carbogazificată mai mult sau mai puțin? Oligominerală sau îmbogățită? Ce PH să aibă? Cât de sărată? Să fie de izvor, de la robinet, sau de fântănă? Și dilemele ar putea continua... Atâta timp cât este „verificată și microbiologic pură", alegerea vă aparține. Ar trebui totuși menționat că un consum permanent al unei ape bogate în minerale poate favoriza formarea calculilor în căile urinare, iar apele sărate pot determina creșteri ale valorilor tensionale.
În concluzie, măsura este cheia tuturor lucrurilor, iar „apa pe care o bem este secretul longevității” (Henri Coandă).
