Articole medicale

23.11.2020

Vitamina D în contextul infecției cu virusul SARS-CoV-2

Dr. Ioana Luca

Medic primar Endocrinologie

Noua provocare pe care o constituie infecția determinată de virusul SARS-CoV-2 a atras după sine și o „pandemie” de informații propagate pe rețelele media sociale, de recomandări privind dieta și stilul de viață, care nu au suport științific, dar care sunt promovate din incertitudine și teamă.

Un caz clasic este cel al vitaminei D.

Considerată inițial un reglator al metabolismului calciului și al sistemului osos, vitamina D a fost ulterior avansată la statutul de hormon, deoarece receptorii pentru vitamina D au fost descoperiți și la nivelul pielii, mușchilor, sistemului imun sau celulelor maligne, ceea ce a sugerat că ea ar putea fi implicată în numeroase alte procese. Într-adevăr, studiile preclinice demonstrează aceste roluri la animale și aceste date au generat un interes puternic și chiar un entuziasm irațional asupra efectelor vitaminei D asupra sănătății. Însă, deocamdată, studiile pe oameni au demonstrat cu certitudine doar o îmbunătățire a contractilității musculare și o scădere a riscului de cădere, o reducere modestă a incidenței infecțiilor respiratorii superioare, ameliorarea tensiunii arteriale la pacienții hipertensivi și a evoluției leziunilor de psoriazis, precum și o ușoară scădere a mortalității generale la pacienții vârstnici cu nivel scăzut de vitamina D, dar în celelalte privințe au avut rezultate mixte sau nule. Așadar, cu siguranță nu s-a descoperit un panaceu!

Foarte puține alimente conțin vitamina D, astfel încât cea mai importantă sursă o constituie vitamina D sintetizată în piele, sub influența razelor ultraviolete. Din cauza izolării la domiciliu și a limitării activităților în aer liber în această perioadă, riscul apariției unui deficit de vitamina D crește. Din acest motiv, în paralel cu promovarea unei diete echilibrate, care să includă alimente cu conținut ridicat de vitamina D (pește oceanic, gălbenuș de ou, carne roșie) și a expunerii regulate la soare, este recomandabil să se administreze suplimente de vitamina D, dozele profilactice fiind de 400 UI (unități internaționale) pe zi (10 micrograme pe zi) la copii și 600-800 UI pe zi (15-20 micrograme pe zi) la adulți.

Statusul vitaminei D este reflectat de nivelul sangvin al metabolitului său, 25-hidroxi-vitamina D. Dacă analizele de sânge arată o concentrație de 25(OH)vitamina D scăzută (insuficiență: 20-30 ng/mL, deficit moderat: 10-20 ng/mL, deficit sever < 10ng/mL), așa cum se observă în mod frecvent în timpul sezonului rece, se pot administra doze mai mari de vitamina D, pentru perioade scurte de timp. Cu aplicare la prevenția și tratamentul infecției cu SARS-CoV-2, este important să nu se autoadministreze doze foarte mari de vitamina D (în particular > 4000 UI pe zi) fără să existe o recomandare medicală, pentru că nu există dovezi clare că ele ar fi benefice, ba, mai mult, excesul de vitamina D prezintă și el riscuri pentru sănătate, mai ales la pacienții care au și alte probleme de sănătate, în special o scădere a funcționării rinichilor. Intoxicația cu vitamina D se manifestă prin fenomene severe de hipercalcemie (creștere a nivelului de calciu din sânge), ce afectează inima, creierul, aparatul digestiv sau sistemul muscular, calcificări pe pereții arterelor, pierdere de masă osoasă. Mai mult, dacă s-au administrat precursori de vitamina D, cum se întâmplă în general, intoxicația este greu reversibilă, deoarece vitamina rămâne stocată în depozitele organismului.

Ca întotdeauna ponderația, măsura, este cheia!

Powered by Froala Editor