Articole medicale

06.10.2017

Raportul incorect dintre emoție și alimentație – mâncatul compulsiv

Dr. Manuela PadurariuExistă o legătură între emoțiile pe care le trăiți și felul în care mâncați? Tulburările de alimentație sunt diverse, iar recăpătarea echilibrului este parte a unei lupte în care este bine să fiți însoțiți de un specialist.

Ce este mâncatul compulsiv?

Mâncatul compulsiv este o tulburare severă de alimentație care se manifestă prin episoade de consum alimentar excesiv, uneori cu ingestie de cantități impresionante de alimente într-un timp relativ scurt. Se asociază cu lipsa autocontrolului în ceea ce privește cantitatea de alimente ingerate. Cu alte cuvinte, persoana nu se poate opri din alimentație nici după senzația de stomac plin. După episodul de hiperalimentație, apar sentimente de vinovăție, autoacuzare, rușine și îngrijorare cu privire la consecințele mâncatului compulsiv. Episodul de hiperalimentație poate apărea fără să fie precedat de senzația de foame și se poate continua dincolo de senzația de stomac plin.

Spre deosebire de altă tulburare alimentară, numită bulimie, episoadele de mâncat compulsiv nu sunt urmate de comportamente de compensare precum inducere a vomei, uz de laxative, restricție alimentară ulterioară.

Mâncatul compulsiv – falsa alinare

Actul alimentar determină secreția unei molecule numită dopamină, care este implicată în mecanismul de recompensă și care determină starea de satisfacție după ingerarea de alimente. Astfel, persoanele stresate, cu depresie sau stări de anxietate pot găsi o alinare în mâncatul compulsiv. Tocmai acest aspect face ca actul în sine să se repete și să devină o obișnuință, care, cu cât este mai îndelungată, cu atât este mai greu de tratat.

Alimentația excesivă nu rezolva stresul în sine,  astfel că după episodul de mâncat compulsiv, se acutizează starea de disconfort emoțional accentuată și de episodul de hiperalimentație. Astfel că, persoana cu această tulburare poate recurge din nou la alimentație compulsivă pentru „rezolvarea” temporară a neplăcerii.

Debutul acestei tulburări poate apărea după o dietă majoră în adolescență sau în perioada de adult tânăr. De altfel, tipic, pentru cei care se angajează în mâncat compulsiv este obezitatea – uneori morbidă – și angajarea în diete și restricții alimentare temporare. Episoadele de mâncat compulsiv pot apărea sub formă de episoade nocturne, mai ales când persoana cu această tulburare încearcă să ascundă acest comportament.

Stima de sine a persoanei care mănâncă compulsiv este scăzută. În încercarea ei de a ascunde această problemă, persoana respectivă se poate izola de oameni, poate dezvolta depresie și are în general o calitate redusă a vieții.

Mâncatul compulsiv poate fi văzut ca un comportament maladaptativ prin care se încearcă depășirea unui  stres, dar care duce la eșec, nerezolvând problema în sine.

Care sunt complicațiile mâncatului compulsiv?

Alimentația compulsivă poate genera multiple probleme de sănătate inclusiv ruptură gastrică, obezitate și afecțiuni asociate precum hipertensiune arterială, hipercolesterolemie, tulburări biliare și pancreatice, perturbări hormonale incluzând sindromul polichistic sau apnee de somn.  Complicațiile psihiatrice frecvente asociate includ depresie, anxietate, idei suicidare, abuz de băuturi alcoolice, insomnie, stimă de sine redusă.

Pentru managementul medical al mâncatului compulsiv este necesară o abordare multidisciplinară care implică nutriționiști, psihologi și psihiatru. Tratamentul vizează atât corectarea episoadelor de mâncat compulsiv, cât și modificările emoționale de fond care au declanșat și care întrețin problema. Complicațiile medicale și psihopatologice trebuie identificate și tratate corespunzător.