Articole medicale

22.04.2021

Maladia Dupuytren: manifestări, diagnostic și tratament

Dr. Tiberiu George Hrisca

Medic specialist Chirurgie plastică, Microchirurgie reconstructivă și Estetică

Maladia Dupuytren este o afecțiune progresivă a fasciei palmare și digitale, caracterizată de îngroșări nodulare și contracție subiacentă. Aceste deformări ale mâinii sunt caracterizate inițial prin apariția unor noduli la nivelul palmei, ce progresează apoi spre bride și corzi articulațiilor și, în final, spre retracții ale degetelor la nivelul metacarpofalangiene și interfalangiene proximale, rezultând limitări funcționale – aspect de deget îndoit în palmă.
Această afecțiune este progresivă și ireversibilă; are o evoluție lentă, pe parcursul mai multor ani.
Chiar dacă Maladia Dupuytren este recunoscută și tratată de peste două decenii, etiologia și patogenia acestei afecțiuni rămân discutabile, cele mai multe dovezi fiind legate de factorii ereditari.

Ce este fascia palmară?
 

Fascia este un strat de țesut conjunctiv ce învelește mușchii, oasele și articulațiile, ține organele împreună, susținând structura corpului și oferind forma. Fascia organizează, separă și asigură protecție și autonomie pentru mușchi și organele interne. Aceasta leagă aceste elemente separate și stabilește relații spațiale.

Fascia palmară asigură un cadru flexibil, dar, în același timp, ferm pentru tegumentul palmar, legând pielea de structurile subiacente scheleto-musculare. Fascia palmară e constituită din două straturi diferite: fascia superficială (numită și aponevroza palmară) și fascia profundă (ce acoperă mușchii interosoși și nu este implicată în maladia Dupuytren). Aponevroza palmară este o fascie de formă triunghiulară constând în fibre longitudinale, transverse și verticale.

Ce transformări apar la nivelul aponevrozei palmare în Maladia Dupuytren?
 

Principala modificare constă în transformarea fasciei palmare și digitale normale în corzi fibrotice. Aceste corzi fibrotice modifică atât tegumentul, cât și structurile din jur, determinând schimbări caracteristice și limitări funcționale.
 


La nivelul regiunii palmare, corzile fibrotice au un traiect distal și se inserează la nivelul dermului profund, în pliul distal de flexie. Determină deformarea tegumentului și aparitia unor noduli duri subcutanați. Contribuie și la contracția articulației metacarpo-falangiene.
La nivelul regiunii palmodigitale, corzile fibrotice înconjoară pachetul vasculo-nervos digital schimbând traictoria acestuia și determinând contracția articulației interfalangiene proximale și contracția în adducție a degetelor.
La nivelul regiunii digitale, corzile vor determina contracția articulațiilor digitale.
La nivelul primei comisuri, corzile determină adducția primului spațiu comisural și contracția articulației metacarpo-falangiene.

Maladia Dupuytren: diagnostic
 

Maladia Dupuytren se diagnostichează în urma examenului clinic efectuat de către medicul specialist de chirurgie plastică. Vor fi examinate atent mâinile și degetele, localizarea nodulilor sau a eventualelor cordoane formate în palmă, se va evalua mobilitatea activă și pasivă și sensibilitatea degetelor. Rareori sunt necesare și alte investigații suplimentare.


Cel mai precoce semn este reprezentat de invaginări ale pielii cu deformarea pliului distal de flexie datorită conexiunilor dintre derm și fibrele longitudinale ale aponevrozei palmare. În acest stadiu incipient, pielea palmară se îngroașă, iar pe măsură ce afecțiunea avansează, aceasta poate să capete un aspect cutat sau cu gropițe. Aceste transformări cutanate preced apariția nodulilor cutanați. Acești noduli apar mai comun pe raza degetului inelar la nivelul pliului distal de flexie sau a articulației interfalangiene proximale. În mod normal, acești noduli nu sunt dureroși, dar pot crea disconfort și o senzație de tensiune în palmă. În timp, nodulii vor progresa către corzi fibroase ce se extind distal către degete. Acestea se pot termina în derm la nivelul pliului distal de flexie sau pot continua până la falanga mijlocie. Pielea devine aderentă către planul profund, corzile putând fi palpate subcutanat cu ușurință. Efectul principal al activității miofibroblastice și a depozitarii de colagen este reprezentat de contractura articulară progresivă, degetele fiind trase către interiorul palmei. Inițial, aceasta este limitată în hiperextensie la nivelul articulației metacarpo-falangiene progresând către articulația interfalangiană proximală și către afectarea completă a posibilității extensiei degetelor.

Astfel, degetele nu mai pot fi ținute drept, fapt ce va îngreuna anumite activități cotidiene cum ar fi imposibilitatea de a strânge mâna altei persoane, de a pune mâna în buzunar, de a-și pune manuși, de a prinde obiecte mai mari, limitarea abilității de a deshide complet mâna, de a deschide dopul unei sticle sau chiar de a scrie. Toate aceste lucruri contribuie la scăderea calității vieții.

Maladia Dupuytren: tratament
 

Obiectivele tratamentului constau în corecția diformităților, reducerea dizabilității și restaurarea funcției mâinii și a mobilității degetelor.

Tratamentul maladiei Dupuyren poate fi subdivizat în terapie injecțională sau chirurgicală. Cu toate că noile terapii ce includ liza enzimatică a corzilor fibrotice cu colagen și aponeurotomia percutanată pot avea rezultate promițătoare în primele etape ale bolii, tratamentul principal rămâne cel chirurgical.

Intervenția chirurgicală se realizează, sub anestezie locală sau generală, în condiții de siguranță în Spitalul Arcadia și durează între 60 și 90 de minute.

Terapia injecțională constă în injectarea unei enzime – colagenaza – ce va determina topirea corzii fibroase. Avantajele sunt reprezentate de lipsa unei intervenții chirurgicale deschise, absența cicatricilor postoperatorii și o recuperare foarte rapidă. Acest tratament este indicat pacienților în primele stadii ale afecțiunii, unde este prezent un cordon fibros palpabil fără a exista modificări contractile ale degetelor.

Fasciectomia locală constă în excizia unei porțiuni a aponevrozei afectate, întrerupând continuitatea fasciei. Această tehnică limitează disecția, dar pot apărea recurențe.

Fasciectomia regională constă în excizia întregului țesut anormal de la nivelul palmei și a degetelor afectate.

Postoperator, mâna operată va fi imobilizată printr-o atelă, iar mobilizarea activă va începe la 5 zile, sub îndrumarea unui kinetaterapeut, prin creșterea progresivă a solicitării degetelor. După aproximativ o lună pacientul se poate întoarce la activitățile obișnuite.

 

Având în vedere evoluția continuă a afecțiunii și limitările pe care le aduce stilului de viață, un consult de specialitate se impune la observarea primelor manifestări: îngroșarea pielii palmare, apariția nodulilor cutanați, dificultăți în mișcarea degetelor. Pentru programare, aveți la dispoziție numărul 0232 920, Call Center Arcadia.

 

Powered by Froala Editor