Articole medicale

21.08.2018

Hipospadiasul la copii – o afecțiune congenitală cu un important impact funcțional, estetic și psihologic

Dr. Dina Adnana Toma Jaramani

Medic primar Chirurgie pediatrică

Hipospadiasul la copii – o afecțiune congenitală cu un important impact funcțional, estetic și psihologic

Ce este hipospadiasul?
 

Hipospadiasul reprezintă deschiderea anormală a orificiului uretral pe fața anterioară a penisului; astfel, un băiețel cu această malformație va urina printr-un orificiu situat mai jos – poziționat oriunde până în perineu – și nu prin vârful penisului cum e în mod normal.
Hipospadiasul reprezintă o malformație congenitală, însemnând că băieții se pot naște cu această problemă.

Când și cum este observată această problemă?


De obicei, afecțiunea este observată încă de la naștere, de către medicul neonatolog, însă, dacă forma de hipospadias este una ușoară, poate fi trecută cu vederea în primele zile de viață, fiind observată ulterior fie de familie, fie de pediatru sau medicul de familie.
De regulă, copiii urinează prin alt loc decât prin vârful penisului, jetul de urină poate fi orientat în jos, astfel încât de multe ori pentru a evita să se ude, băiețeii fac pipi în poziție șezândă. Pot avea penisul încurbat, iar prepuțul, pielea care acoperă de regulă glandul penian, este asimetrică, cu aspect inestetic.

Câte tipuri de hipospadias există?
 

Orificiul uretral poate fi localizat oriunde de-a lungul penisului, scrotului sau chiar în perineu (zona dintre scrot și anus).

Hipospadiasul poate fi împărțit în 3 tipuri, în funcție de mai multe clasificări. Cele mai frecvent utilizate sunt: anterior/mediu/posterior și glandular/distal/proximal.
Toate clasificările se bazează pe distanța dintre orificiu și vârful glandului.
Cu cât orificiul este mai aproape de vârful penisului, cu atât forma este mai ușoară, cu cât este mai aproape de perineu, cu atât este mai severă.

Ce probleme poate cauza hipospadiasul?
 

Netratat, hipospadiasul poate avea implicații atât estetice, cât și funcționale sau chiar psihologice, cu atât mai grave cu cât forma de hipospadias este una mai severă:

  • copilul poate avea probleme la urinat după ce scapă de pampers, fiind obligat să urineze din șezut; acest lucru poate influența dezvoltarea lui psiho-socială;
  • cu cât penisul este mai încurbat, cu atât crește riscul să îi fie afectată funcția sexuală, dar și cea reproductivă;
  • se pot considera sau pot fi priviți chiar de alți copii ca fiind diferiți, lucru care poate avea un impact extrem de important la nivel emoțional.

Cum se tratează hipospadiasul?
 

Tratamentul hipospadiasului este chirurgical.

Indiferent de tehnica aleasă, scopurile care sunt urmărite în corecția unui hipospadias sunt atât estetice, cât și funcționale (crearea unui penis drept, simetric, cu aspect cât mai aproape de normal, cu un meat în vârful penisului, crearea unei uretre de lungime adecvată și calibru uniform, normalizarea jetului de urină și a erecțiilor), toate acestea ducând în final la creșterea încrederii în sine a copilului, viitor adult.

De cele mai multe ori, chirurgul pediatru va finaliza reconstrucția într-un singur timp operator.
În cazurile mai severe însă, poate fi nevoie de două intervenții efectuate la distanță de șase luni.Vârsta ideală de corecție este după 6 luni (6-18 luni) și până la intrarea în colectivitate.

De reținut!

  1. Hipospadiasul este o malformație cu care băiețeii se nasc, orificiul prin care urinează localizându-se în altă parte decât normal.
  2. În cazurile în care este necesar, tratamentul este strict chirurgical.
  3. Vârsta optimă pentru operație este între 6-18 luni.
  4. Băiețeii cu hipospadias trebuie să aibă un penis de aspect normal și perfect funcțional până intră în colectivitate.
  5. Rezolvarea hipospadiasului presupune o operație complexă și diferită de la un caz la altul.
  6. În momentul în care există un diagnostic de acest fel, este necesară o consultație de chirurgie și urologie pediatrică, care va stabili tipul și severitatea afecțiunii, precum și necesitatea și momentul optim al corecției chirurgicale.