Crupul laringian (laringotraheobronșita) este o infecție respiratorie, de obicei cauzată de un virus (frecvent parainfluenza și influenza). Foarte rar, această afecțiune este cauzată de o infecție bacteriană. Foarte multe cazuri de crup pot fi prevenite prin imunizare împotriva virusului influenza sau difteriei.
De cele mai multe ori, crupul este diagnosticat pe baza simptomelor și semnelor, după ce au fost excluse cauze mai grave cum ar fi epiglotita (cea mai gravă dintre laringite) sau corpul străin de căi respiratorii.
Crupul este relativ o afecțiune frecventă, care afectează în jur de 15% dintre copii și este mai des întâlnit la copiii între 6 luni și 5 ani, foarte rar până la vârsta de 15 ani. Este mai frecvent la băieți decât la fetițe.
Care sunt simptomele?
Crupul este caracterizat de apariția următoarelor simptome:
- tuse lătrătoare tipică;
- voce răgușită;
- plâns;
- febră;
- secreție nazală;
- stridor inspirator;
- respirație șuierătoare.
Crupul este considerat ușor sau moderat când apare stridorul în momentele de agitație.
Crupul sever este atunci când stridorul este permanent, chiar în repaus, și mai ales este însoțit și de suferință respiratorie.
Poate sa mai apară wheezing (respirație șuierătoare) dacă sunt afectate și bronșiile.
Aceste simptome pot fi ușoare, moderate sau chiar severe. Cel mai frecvent încep sau se accentuează în cursul nopții și durează în mod obișnuit 2 zile. Crupul laringian este o boală contagioasă (mai ales în primele 3 zile).
Cum se tratează crupul laringian?
În absența stridorului sau a respirației forțate, se tratează simptomatic. Se solicită ajutor medical de specialitate dacă se înrăutățesc simptomele.
Tratamentul este o urgenţă şi va fi prescris obligatoriu de medic.
Pot reprezenta semnale care să impună prezentarea de urgență a medic situații de genul:
- respiraţia devine dificilă atunci când cel mic este liniştit;
- copilul devine palid sau se învineţeşte (de obicei după tuse);
- cel mic este agitat, iritabil sau delirează;
- copilul are temperatură mare (peste 39 de grade);
- apar dificultăţi la înghiţire;
- salivează abundent;
- respiraţia şi stridorul nu se ameliorează cu tratament.
De obicei, crupul se tratează cu steroizi. În cazuri mai grave, cu epinefrină pe cale inhalatorie, spitalizarea fiind necesară în jur de 1-5 % din cazuri. Uneori, această medicaţie poate determina o îmbunătăţire rapidă şi stabilă a respiraţiei, fără să mai fie nevoie de internare în spital.
Recomandăm și:
- umidificarea şi încălzirea aerului inspirat – rol important în fluidifierea secreţiilor, scăderea inflamației corzilor vocale şi uşurarea respiraţiei;
- calmarea copilului – agitaţia înrăutăţeşte simptomele;
- interzicerea expunerii la fumatul pasiv;
- hidratare adecvată.
Poate avea loc o agravare bruscă a bolii, așa că este importantă supravegherea continuă.
Dacă în urma tratamentului cu oxigenoterapie continuă și adrenalină nu se îmbunătățește starea generală, trebuie suspectată o traheită bacteriană. În cazul în care apare obstrucția completă a traheei, atunci se intubează dacă este posibil sau se efectuează o traheotomie.
Crupul viral este, de obicei, o boală de scurtă durată, cu ameliorarea simptomelor într-un interval de 2 până la 7 zile. Având în vedere gravitatea simptomelor și complicațiile care pot apărea, un consult de specialitate este foarte important, pentru stabilirea tratamentului adecvat.
