Articole medicale

26.09.2018

Alergie sau intoleranță alimentară?

Dr. Crina Mihaela Pantiru

Medic specialist Alergologie-Imunologie

Orice aliment poate cauza o reacție alergică, astfel că multe dintre alergiile alimentare apar încă din primii ani de viață. Incidența alergiilor alimentare variază de la o vârstă la alta, încadrându-se între 2,2% - 5,5% la copiii până într-un an, până la 8% la copiii mai mici de 5 ani și aproximativ 3,5% din populația generală.

La foarte mulți indivizi, în special la copii, alergia alimentară poate coexista cu alte afecțiuni atopice (dermatita atopică, astmul bronșic sau rinita alergică). Copiii sunt mai afectați decât adulții, însă marea majoritate dintre ei vor ajunge să tolereze în câțiva ani alimentele la care au prezentat reacții alergice, cu excepția cazurilor de alergie la arahide, nuci, fructe de mare.

Alergia alimentară trebuie deosebită de „reacțiile adverse la alimente”, reacții ce au mecanism diferit, dar care, din punct de vedere al manifestărilor clinice, se aseamănă, uneori în proporție de 100%, cu alergiile alimentare.
„Reacțiile adverse alimentare” cuprind o varietate de reacții ce apar post ingestie alimentară. AAAI (The American Academy of Allergy, Asthma & Immunology) a definit „reacția adversă alimentară” ca fiind orice reacție neobișnuită ce apare post ingestie de alimente sau aditivi alimentari (salicilați, amine biogene, nichel, antioxidanți, coloranți, glutamați și arome). Aceste reacții pot fi împărțite în 2 tipuri:

  • alergie alimentară;
  • intoleranță alimentară.

Alergia alimentară este reacția ce apare ca urmare a unui mecanism imunologic (IgE mediat și/sau non IgE mediat).
În contrast, intoleranța alimentară este o reacție adversă cauzată de un mecanism neimunologic (manifestări în sfera digestivă – grețuri, vărsături induse de diverse amine biologice din carnea de pește/vită marinată sau afumată, veche; toxine rezultate din manipularea necorespunzătoare a produselor alimentare – histamina în cazul intoxicației scombroide).

Alergia alimentară. Factori de risc.
 

Riscul de a dezvolta o alergie alimentară este mai mare în cazul în care:

  • există în familie cazuri de afecțiuni atopice;
  • există și alte afecțiuni alergice asociate precum dermatita atopică/astmul bronșic;
  • pacientul este tânăr – nou-născuții și copiii dezvoltă mai multe alergii alimentare decât adulții;
  • prezența unor afecțiuni ce afectează sistemul imunitar – se facilitează absorbția alergenului de la nivel gastric și intestinal și trecerea sa în circulație.

Care sunt principalele alimente implicate în alergii?
 

În 90% din cazuri la adulți sunt incriminate arahidele, nucile, peștele și fructele de mare. Atunci când vorbim despre copii, principalele alimente implicate în alergii sunt ouăle, laptele de vacă, arahidele, soia, grâul, fructele de pădure.
Cu alte cuvinte, principalele alimente implicate în alergii sunt:

  • lapte de vacă – poate provoca în mod frecvent alergii la copiii până la 4 ani; există reacții încrucișate între proteinele din laptele de vacă și cele din laptele de capră;
  • ouă – în special albușul;
  • arahide – cea mai comună alergie alimentară la copiii peste 4 ani;
  • nuci – provoacă cele mai importante reacții (34%), urmate de caju, migdale și fistic;
  • pește – una din cele mai frecvente cauze de alergie alimentară atât la adult, cât și la copil
  • fructe de mare – cauza principală de alergie alimentară la adulți: moluște (melci, midii, stridii, melci, calamar și caracatiță) și crustacee (homari, crabi, creveți).

Cum se diagnostichează alergiile alimentare?
 

Medicul începe procesul de diagnosticare cu anamneza, ulterior urmată de examinarea fizică și determinări de laborator.
Testul de provocare dublu orb placebo controlat este standardul de aur în diagnosticul alergiei alimentare (se va efectua doar în spital, sub stricta supraveghere medicală). 
Alte etape de diagnostic:

  • jurnalul alimentar, în care se vor nota riguros alimentele la care ai prezentat reacții;
  • dieta de eliminare – la indicația medicului;
  • testul Prick – mai util pentru a exclude o alergie IgE mediată, doar sugestiv pentru prezența alergiei alimentare exprimată clinic;
  • IgE specific – valori peste limita de referință indică faptul că pacientul are risc > 95% de a face o reacție alergică  la ingerarea alimentului respectiv.

Cum se tratează alergiile alimentare?

Cel mai eficient tratament al alergiilor alimentare este evitarea consumului alimentului respectiv, sub orice formă se găsește acesta.
Sfaturi utile:

  • Poartă în permanență o trusă de prim ajutor (care să conțină obligatoriu un autoinjector cu adrenalină – Epipen și antihistaminice) și fii pregătit să o utilizezi în cazul apariției alergiei.
  • Din cauza faptului că simptomele pot reapărea chiar după efectuarea injecției, recomandăm sa te prezinți la medic ori de câte ori se manifestă o reacție alergică severă, chiar dacă te simți mai bine. După apariția reacției, trebuie să fii supravegheat cel puțin 4 ore.
  • Poartă permanent o brățară de evidență a bolii.